Aud că, epuizați de prea multă muncă în folosul patriei lor, domnii (mulți, dar… Măria Ta!) din parlament pun de un festin, o chermeză, o recepție ceva… Pentru că noi toți îi privim cu mare simpatie și cu dragoste eternă (în fond, chiar noi i-am trimis acolo pe becali, girezi etc.) vreau să le fac câteva sugestii pentru alesul meniu aristocratic pe care va fi să-l de(z)guste.
Le doresc să se înfrupte din ceea ce mâncau românii acum o sută de ani (iar istoria pare să se întoarcă pe mesele noastre) : știr, podbal, frunze de sfeclă, hrișcă, mei, bob, ulei de cânepă, jufă sau julfă (din sămânță de cânepă, semăna cu brânza) și tocmagi. Dintr-o carte despre bucătăria țăranului român, scrisă de un învățător de țară, iată o sugestie de început al secolului XX, pentru masa domnilor de azi: la felul întâi, se ia o bucată de mămăligă rece (hrincă), se taie felii, se prăjește pe ambele părți, pe jeratic, se dă cu sare, se dumică într- o strachină, peste ea se toarnă apă rece (plată, de Herculane), se amestecă bine și… se mănâncă.
Atenție, domnu Hrebenciuc, înghițiți în porții mici, să nu vă ușurați prea repede, cum strigați mai zilele trecute unei doamne în parlament, de la tribuna aia foarte înaltă… Chiar, nu amețiți atunci când ne priviți de acolo? În fine, asta a fost friptura…
La felul al doilea, vă propun o poșircă, se face din fructele fierte, din care s-a scos palinca, amestecate cu mămăligă. Iar pentru felul al treilea, serviți șușoiu! În apa fierbinte se bagă pâine tăiată mărunt, sare și brânză ( aranjați cu demnitarul becali, o aduce mai ieftină, tot este bugetul parlamentului de austeritate)… Merge și fără brânză, pentru cei care postesc și se pregătesc de curățenia spirituală… Dacă nu ajunge, pentru desert vă sugerăm titirim cu apă rece! Se iau fărâmăturile de mămăligă rece, se amestecă cu apă și, ce iese, mănâncă omul lihnit de foame…
Poftă bună, 588 de aleși ai poporului sătul!