ortooxacell kiss2022.gif Flax

Interviurile Gazetei: Vasilica Dimache, mamă, soție și coregraf, a absolvit liceul și a luat Bac-ul la 39 de ani, pentru că își dorește un viitor mai bun

Ambiția a determinat-o pe dâmbovițeanca Vasilica Dimache, din localitatea Ocnița, în vârstă de 39 de ani, soție, mamă a trei copii și coregraful ansamblului folcloric „Florile Ocniței”, să urmeze cursurile unui liceu la seral din Moreni și să se înscrie anul acesta la examenul de Bacalaureat, pe care l-a promovat cu  medie foarte bună, 7,90 (6,75 la română, 8,95 la istorie și 8,00 la logică). Promovabilitatea la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” Moreni a fost de 73,68%. Reușita tinerei a fost lăudată de profesorul de geografie din Moreni, Ion Busuioc, pe rețeaua de socializare Facebook.

Să fii absolvent de F.R. (pentru cine nu știe, un fel de seral cu șase săptămâni cursuri pe semestru), să ai acasă o familie compusă din soț și trei copii, să fii la vârsta la care grijile cotidiene te copleșesc și, totuși, să ai puterea de a duce la bun sfârșit perioada de liceu (întreruptă cândva) și, mai presus de toate, să ai și ambiția de a învăța și putința de a lua note destul de bune la Bac (6,75 la română, 8,95 la istorie și 8,00 la logică)…asta nu este la îndemâna decât a oamenilor puternici și valoroși.
BRAVO, VILUȚA !!! Ești un exemplu pozitiv pentru copiii tăi, pentru copiii din ansamblul folcloric pe care îl conduci, „Florile Ocniței”, și unul demn de urmat de cât mai mulți.”

 

Despre emoțiile unui examen important, susținut mai târziu cu 20 de ani decât majoritatea tinerilor, și perseverența de a învăța pentru un viitor mai bun, Vasilica Dimache a vorbit, în exclusivitate pentru Gazeta Dâmboviței.

-Povestiți-ne despre experiența Bacalaureatului din acest an şi ce a însemnat pentru dumneavoastrã sã absolviți liceul la 39 de ani.

-Încă de când am hotărât să-mi continui studiile, am luat în calcul și faptul că trebuie să mă străduiesc și să învăț serios și pentru examenul de Bacalaureat. Am început să învăț mai intensiv din primăvară, de fapt de pe la sfârșitul lui Februarie. A fost un pic dificil ținând cont de faptul că aveam evenimente de organizat și concursuri de participat, atât pentru munca mea, cât și pentru fiica mea, care participă la diferite festivaluri și concursuri de muzică ușoară de prin țară, așa că am avut perioade în care mă concentram destul de greu pe învățat și de aceea trebuia să reiau de mai multe ori o operă sau un capitol, în funcție de materie.

-Când ați avut timp sã învãțați? Cum decurgea o zi în care erați mamã, elevã şi candidatã la Bac?

-Învățam de regulă dimineața devreme, pentru că simțeam că asimilez mai bine și seara târziu sau noaptea după ce rezolvam toate problemele copiilor și ale casei, pentru că mă simțeam puțin detașată de grijile cotidiene. Uneori repetam în gând să fiu sigură că am înțeles esențialul. Copiii, în ultimul timp, abia așteptau să treacă examenul și să-l iau, ca să am timp mai mult pentru a-i asculta pe fiecare ce are de povestit.

– Care probã vi s-a pãrut cea mai grea?

-Cea mai grea probă mi s-a părut cea de Română, pentru că era prima și nu îmi puteam controla emoțiile (sunt o fire foarte emotivă), și nu reușeam să-mi așez ideile în minte, chiar dacă știam mai bine subiectele decât am reușit să dovedesc. La subiectul trei a picat Marin Preda și a trebuit să scriu în afară de caracteristicile operei un conflict. Știam foarte bine romanul și, deși inițial am vrut să vorbesc despre conflictul între Catrina și cei trei fii ai lui Moromete, am avut un lapsus și un blocaj așa de memorie, că nu mai reușeam să-mi amintesc cum îl cheamă pe unul dintre ei. Știam că e ceva cu „P”, dar nu reușeam să mă concentrez, așa că am ales conflictul dintre Moromete și Niculaie, deși era mai puțin important. Cum am ieșit pe ușa sălii de concurs (penultima din sală, din această cauză întârziasem și cam amestecasem eseul), mi-am adus aminte că îl chema Paraschiv . Cred că în primele secunde înainte să îmi iau geanta de la bagaje. Pe lângă asta, tot din cauza emoțiilor aveam tot timpul tendința să confund cu „Ion” al lui Liviu Rebreanu, dar realizam la timp și corectam.

– De ce ați vrut sã luați Bacalaureatul? Care a fost miza?

-Examenul , în mare parte, am vrut să-l trec pentru că știu că este posibil să îmi folosească în munca mea , dar și pentru că am vrut să duc totul până la capăt, iar pe lângă asta am pierdut de-a lungul timpului locuri mai bune de muncă din cauza faptului că nu aveam BAC-ul luat.

-Coordonați un ansamblu de dansuri, cu care ați câştigat premii importante. De unde aceastã pasiune?

-Pasiunea am avut-o încă din adolescență, de când dansam aceste dansuri populare și îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut șansa să mă întorc la ea și să lucrez în acest domeniu. Momentan, sunt coregraf stagiar cu drept de practică și încă sunt în școala de coregrafie a domnului Marin Barbu pentru următoarele etape (profesor coregraf și maistru coregraf). Îmi place cea ce fac și este primul loc de muncă (după aproximativ 20 de ani în câmpul muncii), în care simt că pot evolua. Iubesc tradițiile și obiceiurile populare românești și mă simt atrasă de tot ceea ce înseamnă cultura.

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media