1. trecea vînt prin după amiază locul tău gol cineva ardea scrisori de amor (așa dar) 2. trei primăveri răzvrătite optezecișipatru de dimineți, care miroseau a tine, a tine, a tine și a tine douămiinouăsutecincizecișiopt de nopți care mi-au desenat riduri, cincisprezece toamne pe care le mai aștept, cam atît. (nota, vă rog) … Citește mai mult
1 Ianuarie Ianuarie alb fără zăpadă Privirile noastre tocite de lucruri Și aripi albastre visaților fluturi Uciși spre visata zăpadă… Și doar poezia imens amețită Mai poate să ningă pe lucruri Tu îngere orb mai poți să te bucuri Căci albă-i privirea ta infinită… 2. Transparenţă Au sfârşit prin a … Citește mai mult
1. Gânduri tainice Am făcut duminici, camerelor sufletului, biserici mici, cu candele arzând, lacrimilor de la ziuă, pentru fiecare bucurie reverberată, închinăciune, începuturilor. Pași mici pe lespedea tăcerilor, să nu tulbur gânduri tainice, ca să pot desena povești, despre noi, chiar dacă m-ar costa toate cuvintele arhivate. Toate au rost și plată… Fiecare … Citește mai mult
1. te voi iubi te voi iubi te voi iubi atîta timp cît pasărea va aţîţa cu aripa ei albă focul înăuntru şi înafară împrăştiind duh tu eşti visul ce fură puţin cîte puţin din realitate o luptă la sfîrşitul căreia aştept ca din gura şarpelui să iasă victorioasă o broască cine se îndoieşte de … Citește mai mult
În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult
1. Abatere Și poate că vor trece zile, Sau poate că vor trece vieți, Până când inima îți va putea vorbi Despre ceea ce te interesează cu adevărat Fără a se abate de la subiect. De ce atunci când nu auzim ceea ce ne dorim O numim divagare? Până la urmă, inima are și … Citește mai mult
1. Veghe Îți mângâi cerul pleoapelor cu necuprinse raze de ceață, de catifelată neștiință în care îți vine să te scufunzi cât mai adânc. Ia o gură de aer sau poate o picătură din tainicul lichid și aruncă-te, nu mai căuta explicații, legături, cauze. A trecut timpul lor, acum ești aici și nimeni nu-ți poate … Citește mai mult
Să nu ne „ferim”de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe lângă … Citește mai mult
Tata mă citește și după moarte, de Mihail Vakulovski, Editura Humanitas Este ideal și necesar să păstrăm în preajma noastră acea prezență care știe și poate să protejeze și care face continuu în așa fel ca ca dispariția ei să nu fie, să nu rămână definitivă, să reușească să își construiască permanent obișnuința de … Citește mai mult
Filosofi, scriitori, artiști, psihologi, dar și oameni obișnuiți din toate timpurile au fost fascinați de vise, încercând să le pătrundă semnificațiile, să înțeleagă procesele prin care apar și să le stabilească diferite chei de interpretare. Pentru unii dintre ei sau pentru anumite curente artistice, visul a reprezentat însuși axul în jurul căruia s-a concentrat întreaga … Citește mai mult
Natura instrumentală a teoriei este succint descrisă în „Există limite ale cunoașterii?”, eseu scris și citit de Willard Van Orman Quine pentru o emisiune radio din 1973. Da, pe vremuri radioul și televiziunea publică își asumau prin program și un rol educațional în societate, și în numele datoriei civice, astfel de acțiuni beneficiau de contribuția … Citește mai mult
Speranța doamnei Ecaterina Petrescu- Botoncea Poezia a fost de mult timp identificată ca fiind o protectoare, o delicată zbatere corporalizată care menține și care alimentează substanța memoriei, care se consumă odată cu fiecare părticică de amintire care rămâne închisă în mintea care a păstrat-o și nu a reușit să iasă și să se salveze … Citește mai mult
Într-o zi, binecunoscutul și eruditul Toma d’Aquino era fix în aceeași situație în care avea să fie peste mulți, foarte mulți ani și Emil Cioran, adică, vorba Maestrului Petre Țuțea, se fâțâia prin Paris. Toma era însoțit de studenții săi care se declarau impresionați de frumusețea arhitectonică a capitalei Franței. Atunci, profesorul s-a oprit, a … Citește mai mult
COMUNICAT DE PRESĂ „Iubirea e singura care nu se poate măsura, dar pe care poți să o dăruiești fără măsură.” Pentru că fără emoții viața nu și-ar putea dezvălui farmecul și pentru că sărbătoarea iubirii merită să fie celebrată în fiecare zi, indiferent ce nume ar purta, vă propunem să ne bucurăm împreună de … Citește mai mult
Pentru mine, libertatea de conștiință, cea de gândire și cea de exprimare sunt extrem de importante. Pompiliu Alexandru, „colegul” de Gazetă, m-a provocat, fără ca el să știe, să schimb tableta pe care o aveam pregătită cu una nou-nouță, scoasă din cutie. De obicei scriu, citesc, rescriu, îmi pun întrebări și încerc să fiu critic, … Citește mai mult
Noul nostru prieten, din fiecare vineri, este un „personaj”… Îl cunosc de mult, e un călător special, un „scormonitor” revoltat și hotărât, experiențele lui prin toate locurile acestei lumi, prin care noi am putea să ajungem doar visând, au fost adunate în două volume sub titlul Santa-Claus-of-România versus Văduva Neagră… Îl așteptăm săptămânal aici, la … Citește mai mult
O voce murmură un cântec. E armonioasă, clară ca un cer senin, traduce o bucurie, o împlinire, însoțește un somn de copil sau o muncă oarecare. Poate că are în ea altceva, o tristețe, o deznădejde, o durere și resemnare. Cântă pentru sine sau pentru altul, e o exprimare diferită a eului, ca o dezvelire … Citește mai mult
„Unui tînăr georgian i-a plăcut o fată și, dorind să se arate om civilizat, a spus fetei: Domnișoară, îmi permiteți să vă invit la o ceașcă de cafea? Fără să se gîndească prea mult, fata i-a răspuns: Se poate, numai să nu fumezi în pat. Așadar, să bem pentru agerimea de minte feminină.” Cuvântul … Citește mai mult
A intrat deja în tradiţia Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte să sărbătorească aniversarea naşterii marelui dramaturg Ion Luca Caragiale. Anul acesta, la Muzeul de Istorie, Consiliul Judeţean Dâmboviţa prin Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, organizează expoziţia „Lumea lui Caragiale” „Lumea lui Caragiale”. În cadrul acesteia veţi putea … Citește mai mult
Luni, 1 februarie 2021, orele 11.00, Biblioteca Judeţeană „I. H. Rădulescu” Dâmboviţa şi Colegiul Naţional „Constantin Cantacuzino” din Târgovişte organizează „L-am luat pe Caragiale cu noi … în online!” – program dedicat zilei de naştere a marelui dramaturg, după cum urmează: Scenete în interpretarea elevilor: Un pedagog de școală nouă, Five o’clock, Examenul anual, D-l … Citește mai mult
Mi s-a atras atenția, de multe ori, că în articolele mele sunt foarte critic, foarte intransigent, intolerant, caustic. Mi s-a sugerat, îndreptățit de altfel, că ar trebui să practic mai mult și să îmi însușesc virtutea empatiei. Fiind o virtute, o însușire, o facultate emoțională de care mulți astăzi duc lipsă, de aceea este cauza … Citește mai mult
Mă gândeam zilele astea… Câtă tristețe și câtă dezamăgire! Nimeni nu și-a luat țara înapoi! Nici măcar un pic, nici măcar un minut… A fost o himeră. Nu pun la îndoială și nici nu subevaluez magnitudinea tresăririlor civice recent consumate. Dar țara aia visată și promisă, aia a lucrului bine făcut, e departe. Cel puțin … Citește mai mult
Între atribuţiile principale ale acestui organism se afla „răspândirea culturii şi ştiinţei în rândurile ţărănimii şi muncitorimii”, în acest scop comitetul încheind mai multe contracte cu diferite unităţi economice din oraş (între ele, Uzina Gh.Gheorghiu Dej-viitoare UPET, Grupul de Construcţii, IRTA, Trustul de Extracţie Petrolieră), pentru susţinerea mai multor conferinţe. Pe lângă temele economico-politice obligatorii … Citește mai mult
Discuțiile mele în soliloc sunt tot mai educate. Vorbim despre unul, despre altul și mai ales despre cum erau și ce au devenit. Evident eu stau pe axul balanței, compar, comparându-mă. Am cunoscut oameni pe care i-am apreciat foarte mult, supralicitându-le calitățile, încă din frageda tinerețe, atunci când „întâlnirile” vieții nu puteau fi pervertite de … Citește mai mult
Unele păsări sunt atât de obosite de zbor, încât, chiar dacă mai dau încă din aripi, ele au adormit deja în aburul ud al unui nor… De capul tău în grădina cu portocali… Dumnezeu are o pensetă magică pe care, o dată în viață, o folosește ca să te scoată din rahatul tău … Citește mai mult
Mi-am dedicat câțiva ani din viață studiind imaginarul. Aș putea spune că este „domeniul meu de competență”, dar producția mondială de carte și de studii științifice în acest domeniu mă aruncă doar într-o zonă a unui „amatorism avizat”. De aceea nu am pretenția de a vă ține o lecție despre mecanismele sau fizionomia imaginarului, în … Citește mai mult
Gigi. Un băiat de treabă chiar dacă era divorțat. Se înțelegea bine cu fosta, ea era dincolo, în Italia. Copiii, doi, erau cînd cu el, cînd la socri. Gigi muncea de un an la săpat șanțuri pe lîngă conducte. Era mult de lucru, țevile cedau din ce în ce mai des. Fusese strungar, dar fabrica … Citește mai mult
Iulian MAREȘ este unul dintre foștii mei elevi. Proiectul despre care ne va vorbi aici, prin mai multe povești de succes, povești de viață se numește Balkan Development Support și este o asociație tânără, ce reunește oameni cu experiență, profesioniști în sectoarele lor și creativi în ceea ce fac. Este o echipă internațională, iar obiectivul … Citește mai mult
Pentru mulți dintre noi, între cuvinte și concepte nu pare să fie cine știe ce diferență, mai ales în cazurile în care ambele sunt menite doar să ne persuadeze la modul total. Adică, să golească de cât mai multe semnificații acele hărți mentale pe care fiecare dintre noi le configurăm de-a lungul vieții în legătură … Citește mai mult
Lumea românească s-a modernizat, în sfârşit. Ea a devenit una întemeiată pe ură. Iar ura apare, cum ne spune Glucksmann, din laicizarea relaţiilor interumane. Nimic nu mai e „sacru”, azi, nimic nu mai e „sfânt”, Iisus însuşi fiind doar un simplu copil sărac, mai nou… Drept urmare, oamenii nu se mai respectă între ei, ca … Citește mai mult