„Fie că eşti romancier sau spion, trebuie să observi, să asculţi şi să ai şi inteligenţa necesară ca să rămâi discret. Agentul secret trebuie în plus să aibă un punct slab, să-i fie un pic frică de ceea ce este capabil să facă şi să fie dornic să-şi pună acest potențial în serviciul unei puteri … Citește mai mult
Boțul… Un boț este „ursul” de mămăligă și brânză, copt pe jăratic, pe care Oșlobanu îl scapă din sân. Oșlobanu pare făcut din aceeași materie cu „ursul” inform. E un ne-format, un ignorant („nu-ți dai cătuși de puțină osteneală minței”, îi zice părintele Duhu), un „moglan” (mojic), unul din „țopârlanii sălbatici”, cum numește părintele Duhu … Citește mai mult
You cannot force public trust; you have to earn it. (Charlie Warzel – New York Times) Da, ia-mă de mână și ai încredere în mine. Te voi ajuta! O să revin, pe final, la vorbele de mai sus. Încep prin a vă spune că am parcurs recent un text din care am înțeles cum poți … Citește mai mult
Nu știu dacă am ce să va împărtășesc astăzi. Ce s-a putut spune s-a spus. Nu văd ce ar mai fi de spus, de dezbătut, de criticat, de analizat, de parlamentat. În Irlanda a fost aplicat lockdown nivelul 3, ceea ce înseamnă că ar fi înțelept să evit nisipurile fierbinți din țările mediteraneene sau tropicale … Citește mai mult
Abia puse pe picioare de administraţia generalului Kisseleff, instituţiile din Principatul Valahiei îşi încep activitatea, printr-o adresă din anul 1833 trimisă de Visterie (Ministerul Finanţelor) fiind solicitată Ocârmuirii (Prefecturii) judeţului Dâmboviţa, o listă cu produsele pe care judeţul le scoate spre vânzare. Trebuia să se precizeze cantitatea de bunuri necesare locuitorilor judeţului, surplusul scos la … Citește mai mult
Îți vine să omori pe cineva? Simți că zilele astea ai să îți tragi un glonț în cap? Te gândești să îți iei definitiv câmpii? Relax! Vino în Corfu! Pe plaja de la Glyfada au sosit autocare pline cu nemți albi, de vârsta a patra. După cum se știe, vârsta a patra este vârsta care … Citește mai mult
Articolul de față s-ar dori a fi un necrolog. Dar cum am cunoscut personajul despre care voi vorbi, știu că nu i-ar fi plăcut un necrolog „clasic” (care în ochii dânsului ar fi sunat a „lamentatio”), de aceea am să îl creionez puțin după spiritul său (așa cum mi-l reprezint eu). Acum peste … Citește mai mult
Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, împreună cu Societatea Scriitorilor Târgovişteni, Biblioteca Judeţeană „I. H. Rădulescu”, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” şi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, desfăşoară în perioada 5 – 6 noiembrie 2020, a LII – a ediţie a Concursului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, structurat pe patru secţiuni … Citește mai mult
Doamne, cât de tineri eram! Îmi amintesc, de parcă totul s-ar fi petrecut zilele trecute: abia de cum s-a târât elicopterul de pe clădirea fostului CC, un fel de zburătoare butucănoasă și greoaie ce-i avea în pântec pe cuplul Ceaușescu, că au și început discursurile de la celebrul balcon. Totul se derula ca într-o transă, … Citește mai mult
Sâmbătă, 11. 10. 2020, în Piața Universității: „Libertate, te iubim! Ori învingem, ori murim!” Suna bine, nimic de zis. Atât doar că disjunctivele în corelație nu-și aveau locul. În situația dată, dacă ar învinge, am muri cu toții. Cred că mai potrivit ar fi fost un slogan de tipul „Libertate behăim! Învingem și-apoi murim!” … Citește mai mult
Intenționez să analizez, aici, spațiul public post-comunist românesc de după „violența întemeietoare de drept” (Derrida) din anul 1989. Scopul ar fi să identific constantele întemeietoare ale noii sfere publice românești. Coborând în concretul social-politic-moral, am dat de următoarele formule lapidare, receptate de istoria recentă ca memorabile și semnificative. În plan cultural-educațional, avem următoarele întemeieri: „Un … Citește mai mult
Îmi cer scuze, dar e greu să fiu contrazis… Un nene baronet de prin Moldova, cu nume de buzat(u) ne spune, rânjind galeș, că el nu crede în mască, el este o forță a naturii, cam fleșcăită, ce-i drept, un urmaș de mari voievozi, cu gene de răreșoaie etc. Aceste vremuri crâncene nu par … Citește mai mult
1. am mai băut vin apoi iar am băut priveam ouăle roșii ca doi centurieni beți și ne adăposteam de lacrimi sub glugile noastre imperiale numărînd trezeci de monezi îndeajuns pentru o sticlă de vin și pentru doar un bilet pînă la capătul (speranța) 2. stăteam pe bordura pe care ți-o dăruisem gravată cu numele … Citește mai mult
1. Poem strălucitor Poliedre nenumărate poliedre translucide Unul lângă celălalt pe o întindere albă Un gaz albastru deasupra un gaz înglobându-le şi din loc în loc Aşchii verzi sfâşiindu-1 cu subţiri dâre de sânge Panglici de asfalt vânăt în unghiuri drepte intersectându-se Şi deasupra urmele unor paşi înauraţi Ca nişte icoane pe sticlă … Citește mai mult
1. Cunună de spice tiptil, pas cu pas, pe portativul pașilor sparți pe trotuar, viața mea despre care uneori puteam pretinde că e muzică, uneori discordantă, alteori bine armonizată, o viață ca oricare alta, de femeie singură îmbătrânind, începând să uite cheile înțelegerii unor lucruri cunoscute odinioară, e interesant să îmbătrânești, numeri lipsuri pas cu … Citește mai mult
1. băi, am o problemă cu brăduții de mașină mereu mă întreb cine naiba a inventat brăduții de mașină nu-mi pot imagina de ce ai face un brăduț de mașină serios, chiar nu pot, poți să râzi cât vrei dar când îl văd cum se mișcă plictisit în stânga în dreapta îmi vine să dau … Citește mai mult
1. Port Merg cu spatele către ape adânci și verde intangibil, fatal. Mă întorc într-un flux continuu la ceea ce mi-e dat să fiu, binecuvântare a unei zodii condamnate la străfunduri dincolo de înțelegere. Am încetat să mă mai opun din a ține capul sub apă− privesc sarea fix în ochi: mare, lacrimi, rană perpetuu … Citește mai mult
1. A DOUA INIMĂ Mie o femeie mi-a umblat în anatomie şi mi-a mai pus o inimă. Inima aceasta a doua care pompează prin mine cerul, stelele, roua, este chiar ea. Bate râzând, pulsul ei amețitor uneori mă îneacă, bate alergând peste câmpuri de flori şi florile i se fac drumuri pe care ea mă … Citește mai mult
1. Drumul Cine să știe dacă-ți sunt în gânduri? Mai sunt femeia frumoasă cu privirea asortată dorințelor nerostite, sau gând de primăvară în plină toamnă? Cu rochia mea cu două degete mai scurtă, ca vârsta încercărilor, ascund mirările lumii și liniștea de după furtună. Cine să mai știe ce se găsește în privirea … Citește mai mult
M-am luptat cu tema mea săptămânală – ce s-a întâmplat pe aici de interes pentru voi. Totul și nimic. Deci, m-am gândit să fie alegoric, deoarece ciclul de știri este prea rapid. Și ne lovește în cap în așa fel încât, deși l-am văzut venind, ne auzim spunând: nu l-am văzut venind chiar direct spre … Citește mai mult
Omul recent, de Horia – Roman Patapievici, Editura Humanitas Cred că o carte, indiferent de vizibilitatea sau de valoare ai, rămâne, întru-n fel, nemuritoare, rămâne oricum ceva în urma ei, rămân acele urme lăsate de cuvintele găzduite de ea. Moartea unei cărți nu este posibilă, iar omorârea ei este imposibilă. Oricare om care scrie … Citește mai mult
Am revăzut, nu cu mult timp în urmă, filmul In time, care mi-a sădit în minte ideea acestui articol. În universul filmului, oamenii încetează să mai îmbătrânească la vârsta de 25 de ani, dar sunt proiectați să mai trăiască un singur an după aceea, folosindu-se de o serie de metode mai mult sau mai puțin … Citește mai mult
pribegia culturii și tăcerile ei … Țara devenise o țară de tâlhari la drumul mare. Și mă uitam cu infinită tristețe la locuri pe unde, copil, stătusem în extaz în fața priveliștilor în amurg… Neagu Djuvara pribegia este și presupune rătăcire din loc în loc, este una dintre definițiile crude, rele, triste ale pribegiei, … Citește mai mult
Tot ce este nou, din perspectivă umană, vine prin transformarea a ceva vechi. Chiar și „apariția” este de fapt tot o transformare, uneori prea rapidă în timp ca să o percepem, alteori prea amplă formal ca să o înțelegem. Există un fel de transformări rezultate din evoluție, aceste secvențe din parcursului entropic al materiei sunt … Citește mai mult
Miercuri seară m-am simțit precum Bilbo Baggins. Îl știți, Bilbo Baggins din „Stăpânul Inelelor”. Cartea, nu filmul… Dacă ai văzut filmul trebuie să citești și cartea. Bate filmul, la fel cum o face și viața. Filmele sunt frumoase dar, părerea mea este că pierd aceste două importante bătălii, cu cartea și cu filmul. Marius, prietenul-coleg … Citește mai mult
Vedeți România, este o țară plină de flaute și de artiști nobili… Flaute cu vârf de aur și găuri multe, cât mai multe… Priviți în jurul nostru, e atâta vitejie războinică, încât se face noapte, în plină zi, copacii cresc cu rădăcinile în sus, norii se aștern peste asfalt, iar autostrăzile se lungesc cu o … Citește mai mult
„Crima este clară. Adevărul nu este.” (Viața lui David Gale) Am recitit cu plăcere Camera morții, un roman scris de John Grisham. Cartea a apărut în 1994 și se circumscrie modului lui Grisham de a scrie: un complot sau o conspirație, eventual de natură politică și la un nivel cât mai înalt, o … Citește mai mult
Crama Balif… În copilăria mea era aici, în apropiere, o cramă a IAS-ului, pe care oamenii o numeau „crama Balif”. A fost dărîmată din cauza vechimii prin 80. Nu m-am întrebat niciodată ce-i cu numele ăsta. Astăzi, căutînd ceva despre Biblioteca Eminescu, care se află în clădirea Fundațiilor Regale Ferdinant ridicată în 1925, întîlnesc printre … Citește mai mult
Am fost frapat, de curând, de postările pline de profunzime ale artistei, ale arhicunoscutei D. Budeanu, pentru că butadele și aforismele doamnei în cauză te șochează, te trezesc așa cum o face o indigestie la ora 12 noaptea. Dincolo de „fashionismul artistilistic și super califragilistic” al acestei uomo universale, acestui cuget liber, ea produce teorii … Citește mai mult
Celentano, Bobiță, Primarul Vasile și alegerile Ceva-ceva s-a întâmplat în societatea noastră dacă seismul a fost resimțit chiar și de serialul Las Fierbinți. Nu-i așa, PSD? Ceva întâmplări nasoale precis s-au petrecut dacă Primarul Vasile și ceilalți actori au simțit nevoia să pună oglinda în fața societății, să ne-arate caraghiozlâcul și furtișagul în toată splendoarea … Citește mai mult