DUMINICA DE POEZIE – Constanța POPESCU – Cinci

1.

 

Se cântă rock

 

Aș vrea să mă cauți uneori,

să mă întrebi dacă mi-e bine,

 cum mă prind zorile cu fricile 

în gene și gândul năvălind spre tine.

Să mă întrebi de rochia cu volane,

unde ascunsesem grijile, ce de la poartă se vedeau…

de sărbători, să mă întrebi, 

dacă mai servesc salata mea de dor,

cu vise garnisită, 

dacă am mai primit  trandafiri,

fără să fi cerut o îmbrățișare la pachet…

Și să vorbim nimicuri blânde,

ce ne ocupă viața, 

să pot trece pragul cu îngăduință

și să rostesc refrenul  care mă ține încă vie:

îmi e bine, încă foarte bine…

La radio se cântă Rock…

și nimeni nu ascultă.

 

2.

 

Să ne fim

 

Când m-am născut, ursitoarele

au tăcut,

bănuiau că le voi lua la întrebări,

mai târziu.

Așa că am mers pe mâna mea.

Și am căzut și m-am târât,

dar nu m-am oprit, am mers, am alergat,

și am ales mai mereu zborul.

Cu rugăciunea în gene, priveam cerul înserării

și eram zveltă și frumoasă, când mă priveai…

În oglindă îmi vedeam doar firele albe,

cearcănele. 

Erau și fricile, insomniile și tăcerea, 

ca o pătură grea, sufocantă,

dar ochii?  

Ochii ni se iubeau 

când ne atingeam privirea

și mă-nălțau, să ne ajungem,

să ne fim

și să ne rămânem,

gând și taină, îmbrățișați…

 

3.

 

Mamele știu tot

 

Mamele au sertare întregi cu lacrimi,

cristalizate sau evaporate în eter,

proporție de insomnii și de griji,

de pașii pe loc,

să-ți fie ție liber culoarul de zbor.

Au iubirea înmulțită cu dureri și nevoi,

cicatrici neestompate în timp,

saci întregi nedeschiși cu povețe,

cu răspunsuri întrebărilor nepuse.

Știu tot și au uitat tot,

dacă așa este mai bine pentru tine.

Mai au doar ochi bolnavi, cu vederea 

în interiorul inimilor grele de dor și de gânduri,

pe buze, rugăciuni

de alungat singurătatea și tristețea.

Mamele știu că au știut,

și au putut fi și rămân mereu mame…

 

4.

 

Viața o cutia de chibrituri

 

Am nevoie de o confirmare,

că zilele se aprind în fiecare dimineață,

că viața, e o cutie de chibrituri,

nu știi când și câte zile se mai aprind.

O mulțime nici nu mai scapără…

Un foc mare ar aprinde tot,

ar curăța tot

și cenușa va încolți alteia, viața.

Va hrăni alte doruri,

eu, spectator într-o cutie de chibrituri 

expirată,

confirm ca ultimul chibrit,

este pentru iubire…

 

5.

Un alt Eu

 

Ce urgență ai avut mamă,

când ai închis ușa plecând

la întâlnirea cu îngerul?

Nici să-mi faci un semn

nu ai putut…

și tu tată, ai alunecat ușor

de pe steaua bucuriei,

în grota întunericului.

Iar tu iubire, nici nu mi-ai spus

când ai ales liniștea eternității,

nu mi-ai tulburat nici un gând,

așa de silențios ți-a fost drumul…

doar lacrima cristalizată

îmi arde mereu privirea.

Am cusut toate buzunarele

să nu mai încapă amintirile…

aș schimba toate hainele 

și pielea de pe mine,

de s-ar putea face lumina începutului,

celulă peste celulă,

un alt Eu…

dar fără voi sunt doar un gând

al nimănui.

Nu mă cunoaște nimeni…

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro