1.
Se cântă rock
Aș vrea să mă cauți uneori,
să mă întrebi dacă mi-e bine,
cum mă prind zorile cu fricile
în gene și gândul năvălind spre tine.
Să mă întrebi de rochia cu volane,
unde ascunsesem grijile, ce de la poartă se vedeau…
de sărbători, să mă întrebi,
dacă mai servesc salata mea de dor,
cu vise garnisită,
dacă am mai primit trandafiri,
fără să fi cerut o îmbrățișare la pachet…
Și să vorbim nimicuri blânde,
ce ne ocupă viața,
să pot trece pragul cu îngăduință
și să rostesc refrenul care mă ține încă vie:
îmi e bine, încă foarte bine…
La radio se cântă Rock…
și nimeni nu ascultă.
2.
Să ne fim
Când m-am născut, ursitoarele
au tăcut,
bănuiau că le voi lua la întrebări,
mai târziu.
Așa că am mers pe mâna mea.
Și am căzut și m-am târât,
dar nu m-am oprit, am mers, am alergat,
și am ales mai mereu zborul.
Cu rugăciunea în gene, priveam cerul înserării
și eram zveltă și frumoasă, când mă priveai…
În oglindă îmi vedeam doar firele albe,
cearcănele.
Erau și fricile, insomniile și tăcerea,
ca o pătură grea, sufocantă,
dar ochii?
Ochii ni se iubeau
când ne atingeam privirea
și mă-nălțau, să ne ajungem,
să ne fim
și să ne rămânem,
gând și taină, îmbrățișați…
3.
Mamele știu tot
Mamele au sertare întregi cu lacrimi,
cristalizate sau evaporate în eter,
proporție de insomnii și de griji,
de pașii pe loc,
să-ți fie ție liber culoarul de zbor.
Au iubirea înmulțită cu dureri și nevoi,
cicatrici neestompate în timp,
saci întregi nedeschiși cu povețe,
cu răspunsuri întrebărilor nepuse.
Știu tot și au uitat tot,
dacă așa este mai bine pentru tine.
Mai au doar ochi bolnavi, cu vederea
în interiorul inimilor grele de dor și de gânduri,
pe buze, rugăciuni
de alungat singurătatea și tristețea.
Mamele știu că au știut,
și au putut fi și rămân mereu mame…
4.
Viața o cutia de chibrituri
Am nevoie de o confirmare,
că zilele se aprind în fiecare dimineață,
că viața, e o cutie de chibrituri,
nu știi când și câte zile se mai aprind.
O mulțime nici nu mai scapără…
Un foc mare ar aprinde tot,
ar curăța tot
și cenușa va încolți alteia, viața.
Va hrăni alte doruri,
eu, spectator într-o cutie de chibrituri
expirată,
confirm ca ultimul chibrit,
este pentru iubire…
5.
Un alt Eu
Ce urgență ai avut mamă,
când ai închis ușa plecând
la întâlnirea cu îngerul?
Nici să-mi faci un semn
nu ai putut…
și tu tată, ai alunecat ușor
de pe steaua bucuriei,
în grota întunericului.
Iar tu iubire, nici nu mi-ai spus
când ai ales liniștea eternității,
nu mi-ai tulburat nici un gând,
așa de silențios ți-a fost drumul…
doar lacrima cristalizată
îmi arde mereu privirea.
Am cusut toate buzunarele
să nu mai încapă amintirile…
aș schimba toate hainele
și pielea de pe mine,
de s-ar putea face lumina începutului,
celulă peste celulă,
un alt Eu…
dar fără voi sunt doar un gând
al nimănui.
Nu mă cunoaște nimeni…