Dezbatere publică privind construirea domeniului schiabil din zona Padina-Peștera

Luni, 7 octombrie 2019, în sala Unirii a Consiliului Județean Dâmbovița, a avut loc o dezbatere publică privind construirea domeniului schiabil și a infrastructurii turistice în zona Padina – Peștera (etapa I, Pârtia Cocora).

Evenimentul a presupus atât expunerea elementelor care fac oportună această investiție, cât și analizarea impactului generat de realizarea pârtiei Cocora asupra potențialului turistic al județului Dâmbovița.

În cadrul acestei întâlniri, Alexandru Oprea, Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, a spus:

Această întâlnire are loc la inițiativa Consiliului Județean Dâmbovița. Așa cum vă spuneam și în declarațiile noastre anterioare, încercăm să ne preocupăm pentru ceea ce înseamnă dotarea cu infrastructură a ceea ce am reușit să definim ca fiind zona stațiunii de interes național Padina – Peștera. Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că ați răspuns invitației Consiliului Județean Dâmbovița de a avea această discuție, îi mulțumesc domnului Coman, reprezentantul firmei cu care consiliul județean a încheiat contractul pentru acest studiu de soluție, legat de ceea ce înseamnă prima pârtie de schi din zona Padina – Peștera. Îi mulțumesc, de asemenea, domnului Jitaru, reprezentant în România al firmei Doppelmayr, pentru faptul că a dat curs invitației noastre și știu că are o colaborare bună cu domnul Coman; de asemenea, vă mulțumesc dumneavoastră, reprezentanților Parcului Natural Bucegi, domnilor arhitecți, reprezentanților Romsilva, Universității Valahia și, nu în ultimul rând, reprezentanților investitorilor privați și ai autorităților locale din zona respectivă. Sigur că cel puțin eu aud vorbindu-se despre ceea ce înseamnă stațiunea Padina – Peștera și pârtii de schi încă de prin anii 2004 – 2005. Sigur că putem discuta despre ceea ce s-a făcut și, mai ales, despre ceea ce nu s-a făcut. Până să vin la această întâlnire am avut o discuție cu reprezentanții Parcului Natural Bucegi, pentru că ar trebui să știm acest lucru – este singura stațiune turistică proiectată a fi făcută, în ultimii 30 de ani, în România, de la zero și singura stațiune turistică ce se construiește într-un parc natural. Deci, cred că ar trebui să avem în vedere aceste lucruri în momentul în care discutăm despre orice proiect de investiții. Știți foarte clar că acolo chiar se lucrează și este în fază de finalizare planul de manangement al parcului, care ar urma să definească, în momentul în care va fi aprobat de către instituțiile competente, ce înseamnă o zonă de dezvoltare durabilă, zone de protecție sau zonă de protecție exclusivă.

O altă precizare – acolo sunt mai multe idei, mai multe concepte referitoare la pârtiile de schi. Și mai fac o precizare foarte importantă pentru opinia publică: discutăm despre o pârtie de schi, dar nu a discutat nimeni, până acum, de infrastructura conexă pârtiilor de schi, în speță drumul de acces la pârtie, drumul tehnologic care ar trebui să deservească pârtia, instalațiile de alimentare cu energie electrică, instalațiile de alimentare cu energie pe cablu, instalațiile de zăpadă artificială pentru pârtiile de schi. Aceste lucruri nu se pot întâmpla într-o noapte și presupun un efort titanic, nu numai prin prisma, să spunem, a coordonării, ci, mai ales, pentru ceea ce înseamnă această zonă. Sigur că s-au făcut pași înainte și eu cred că astăzi va fi o primă discuție. Vă rog pe dumneavoastră și pe reprezentanții mediului de afaceri și ai posibililor investitori, ai autorităților, ai instituțiilor cu rol de control și implementare, să ridicăm problemele care sunt de luat în calcul pentru ceea ce vrem să dezvoltăm acolo.

De asemenea, eu am speranța că, în cadrul viitorului POR 2021 – 2027, vom putea accesa, cel puțin la nivelul regiunii, fonduri pentru dezvoltarea stațiunilor turistice de interes național, pentru că, vă spun sincer, nu e ușor să găsim atâtea resurse financiare pentru a crea acolo infrastructura de drumuri, infrastructura de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare, infrastructura de alimentare cu energie electrică, gaze, infrastructura conexă, stradală, ceea ce înseamnă parcări, iluminat public și tot ce trebuie să avem într-o stațiune în secolul al XXI-lea.

Repet, este un început, este un concept pe care ne străduim să îl integrăm. Sigur că nu este perfect, ci perfectibil, dar este un pas înainte. Colegii mei cu pregătire tehnică vă vor da explicații tehnice; eu pornesc însă de la premisa că important este să începem. Și să începem de undeva. Să facem această primă pârtie și, desigur, să facem demersurile necesare, pentru că nu este rezolvată în totalitate, astăzi, când vorbim, problema exproprierilor, cel puțin în legătură cu ceea ce înseamnă partea conexă pârtiilor; vă spuneam despre drumul de acces – ce înseamnă, viitoarea translatare a zonei unde vor veni pilonii pentru stâlpii de susținere ai instalației de transport, ce înseamnă drumul tehnologic etc. Sunt multe lucruri de făcut și la nivelul instituției pe care o reprezint, lucruri care presupun, în primul rând, alocarea de resurse – și nu puține. Nu în ultimul rând, fac precizarea că, în această întreprindere, în acest parteneriat, ar trebui să fim cu toții. Adică să nu pornim de la premisa că suntem competitori, ci parteneri; am rugămintea la dumneavoastră, la mediul privat, la instituțiile statului – trebuie să înțelegem că acest lucru va însemna dezvoltare pentru județul Dâmbovița. Foarte multe persoane întrebau în cât timp se poate face; domnul Jitaru a fost martor la discuția pe care am avut-o la sediul firmei Doppelmayr, unde ni s-a spus foarte clar că, într-o marjă optimistă, în condițiile în care avem resursele financiare asigurate – între 5 și 7 ani, iar, în condițiile în care nu avem resursele financiare asigurate, undeva spre 30 de ani. Deci lucrurile nu se întâmplă peste noapte și nu se întâmplă de pe o zi pe alta, dar cred că menirea noastră aici este să stabilim o foaie de parcurs – și asta ne propunem în primul rând, cu etape de care să ne ținem, indiferent de cei care, într-un fel sau altul, vor decide destinele acestei comunități. Important este să începem și să ne ținem de treabă.

Pe lângă prezentarea tehnică a acestui proiect, dezbaterea de astăzi le-a dat celor prezenți posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere, astfel încât să fie luate în calcul toate aspectele menite să asigure cadrul legal corespunzător realizării acestei investiții.

La dezbatere au mai fost prezenți: Teodor Bâte, arhitectul-șef al județului, Călin Oros, rectorul Universității Valahia din Târgoviște, Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi, reprezentanți ai Romsilva, ai instituțiilor de mediu, ai investitorilor privați și administrației publice locale și județene.

Sursa: Consiliul Județean Dâmbovița


Valeriana

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro