Arta populară românească, prin tradiţia ei străveche, constituie unul din aspectele esenţiale ale culturii poporului nostru.
Portul popular românesc şi tradiţiile presupun o serie de valori şi o experienţă comunitară care definesc specificitatea neamului românesc. Ele sunt în strânsă legătură cu lucrarea şi misiunea bisericii, iar cultura populară oferă repere morale înrădăcinate în cuvântul evangheliei.
Ia românească este un veşmânt, este o stare. Semnele străvechi, venite din neolitic, brodate pe ie, transmit anumite mesaje. Ele comunicau, prin formă şi cromatică, vârsta, statutul social şi starea sufletească. Alături de credinţă, ia şi întregul costum popular, reprezintă un reper, o constantă identitară, o marcă de apartenenţă la spaţiul care ne defineşte spiritual.
Din fiecare zi putem face o sarbătoare, spunea un mare duhovnic al timpului. Şi pentru că este vară, soare şi frumuseţe în jur, iar Ziua Universală a Iei se apropie – 24 iunie -, vineri, 10 iunie 2016, elevii de la Colegiul Naţional ,,Constantin Cantacuzino”, îndrumaţi de doamnele Floricica Ştefan, profesor de religie, Angelica Duţu-Runceanu, profesor de limba şi literatura română, Alexandra Miricioiu, profesor pentru învățământul primar, și Dragomir Maria, profesor de fizică, au realizat păpuşele în port popular şi au transmis mesaje cadrelor didactice cu îndemnul de a purta cu mândrie ia sau cămaşa tradiţională. Activitatea a cuprins prezentări PowerPoint cu informaţii despre costumul popular, despre ia românească şi simbolurile identificate în cusăturile ce ornamentează această piesă vestimentară, cântece şi jocuri populare, iar în finalul activitătii, elevii de la clasele I B şi a IX-a B, s-au organizat în ateliere de lucru pentru realizarea păpuşelelor îmbrăcate în costume populare cusute chiar de ei. Lucrările copiilor au fost expuse în şcoală şi admirate de elevi, de profesori şi de cei ce vizitează şcoala.
Ziua Universală a Iei coincide cu o veche sărbătoare din calendarul creştin ortodox: „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” sau „Sânzâienele”. Mai este numită şi „Drăgaica”, zi plină de tradiţii şi obiceiuri în mai toate zonele ţării. O legendă veche mărturiseşte că sânzâiana, numită şi „floarea Sfântului Ioan”, este o plantă binecuvântată de Sfânta Vineri (Cuvioasa Parascheva), cu puteri vindecătoare. Din florile de sânzâiene, fetele împletesc cununiţe pe care le aruncă pe case în semn de belşug şi spor în lucrul bun.
Activitatea le-a permis elevilor să afle toate aceste lucruri frumoase. Au înţeles că un popor fără tradiţii şi fără istorie, rămâne gol şi searbăd. Marea lor misiune, în această lume plină de modernism, de tehnologie, de ideologii separatiste, este de a păstra şi de a promova aceste valori ce le lăsăm moştenire, ele sunt un tezaur scump, pe care eroii neamului nostru l-au păstrat cu preţul vieţii de-a lungul istoriei.
Mesajele transmise de elevi colegilor și domnilor profesori au confirmat conștiința identitară:
- ,,Pe ie sunt cusute semne străvechi venite din neolitic. Sunt semnele străbunilor. Avem datoria să le păstrăm. Suntem români şi iubim ia! Iubeşte-o şi tu!”
- ,,Din identitatea poporului nostru face parte şi ia. Să ne apărăm identitatea purtând cu drag ia românească!”
- ,,Eşti româncă? Oriunde te-ai afla, poartă ia!”
- ,,Ia, cea mai elegantă, cea mai enigmatică. Pe ie sunt cusute simboluri care vorbesc despre istorie şi armonia cu natura. Redescoperă ia şi poart-o cu mândrie!”
- ,,Atunci când îmbrăcăm ia, recunoaştem că suntem un popor cu tradiţie culturală. Să păstrăm tradiţiile şi să le promovăm! Poarta ia românească!”
Floricica Ştefan, profesor religie
Angelica Duţu-Runceanu, profesor limba şi literatura română
Alexandra Miricioiu, profesor pentru învățământul primar
Dragomir Maria, profesor fizică