Doina Jela, la Târgoviște, despre ”Premiul Nobel pentru literatură – Mize etice și estetice”

Centrul de Cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale și Studii Culturale „Grigore Gafencu” din cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște anunță reluarea manifestărilor sale publice lunare cu o conferință susținută de scriitoarea, editoarea și jurnalista Doina Jela, o voce puternică și independentă, o personificare a responsabilității în cetate pe care unul dintre scriitorii săi favoriți, Ernesto Sabato, o atribuia oamenilor de litere: „Scriitorul trebuie sa fie un martor incoruptibil al timpului său, cu curajul de a spune adevărul și de a se ridica împotriva autorității oficiale care, orbită de interesele proprii, pierde din vedere sacralitatea ființei umane. El trebuie să se pregătească pentru a-și asuma ceea ce etimologia cuvântului martor îi arată: martiriul. Anevoios este drumul care îl așteaptă: cei puternici îl vor califica drept comunist pentru că pretinde dreptate pentru cei sărmani și înfometați; comuniștii îl vor eticheta drept reacționar pentru că reclamă libertate și respect pentru persoană. În această teribilă dualitate va trăi sfâșiat și îndurerat, dar va trebui să se apere cu dinții și cu unghiile.”

Doina Jela este o autoare cu o operă vastă, diversificată și consistentă sub raport tematic, conceptual, stilistic și al firului epic. Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist 19 august 1 septembrie 1952, volum apărut în două ediții, ultima dată la Editura Curtea Veche, în anul 2010, Telejurnalul de noapte, lucrare care a cunoscut, de asemenea, două ediții, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat, publicată de Editura Humanitas, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, scoasă tot la prestigioasa editură bucureșteană, O sută de zile cu Monica Lovinescu, carte publicată de Editura Vremea. Editura Curtea Veche a scos de sub teascurile sale lucrarea Oleg Danovski, Omul, artistul, legenda, ce poartă, de asemenea, semnătura autoarei. Opera sa intitulată Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar, editată de Editura Humanitas, a fost ecranizată de marele regizor Lucian Pintilie, în anul 2001, în producția sa După amiaza unui tortionar. A editat, în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, volumul colectiv Ungaria 56, Revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist (Editura Curtea Veche, 2006), iar cu Cătălin Strat şi Mihai Albu Afacerea Meditaţia Transcendentală, apărută la Editura Humanitas, 2004. A îngrijit, totodată, multe alte volume, iar la Editura Polirom se pregătește publicarea romanului autoarei cu titlul Villa Margareta.

Activitatea sa editorială nu s-a rezumat la opere beletristice, biografii sau volume istoriografice, Doina Jela fiind totodată un traducător foarte apreciat din limbile franceză și engleză. Autori precum Philippe Malaurie, Edouard Behr, Boris Souvarine, Stephane Courtois sau Vladimir Bukovski au fost tălmăciți în limba română și astfel dăruiți culturii române de către Doina Jela.

A coordonat colecțiile Procesul comunismului de la Editura Humanitas și Actual de la Curtea Veche Publishing.

În sfera activității publicistice și antreprenoriale regăsim eforturile sale de creare a unui cadru instituțional care să genereze o presă de calitate, în special în zona culturală. Este fondator al firmei Romarguspress de monitorizare a presei culturale și al Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ).

Tema abordată de oaspetele Centrului Grigore Gafencu ne poartă în orizontul fascinant al Premiilor Nobel pentru Literatură, ultima laureată,  est-europeana Svetlana Alexievici excelând în specii literare foarte apropiate de interesul și scrierile Doinei Jela. Reamintim faptul că Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat, din anul 1901, de 108 ori unui număr de 112 laureați, printre care se numără și scriitoarea germană de limbă germană și română Herta Müller, în anul 2009. Abordarea Doinei Jela este extrem de ofertantă prin titlul ei – Premiul Nobel pentru literatură – Mize etice și estetice, prin personalitatea vorbitoarei și prin ocazia de a dezbate, pornind de la această tematică, problematica scriitorului și raportarea acestuia la valorile și mizele contemporaneității.

Centrul de Cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale si Studii Culturale „Grigore Gafencu”, constituit în anul 2004, este o instituție de cercetare ce are în vedere, cu prioritate, analiza istoriei relațiilor internaționale, studiile culturale și arheologia preistorică. Centrul constituie umbrela științifică pentru activitatea depusă de profesori universitari, cercetători și doctoranzi și contribuie la aportul de cunoaștere în domeniile de care se preocupă prin proiecte de cercetare, publicații periodice, cărți și articole științifice, simpozioane și conferințe științifice. Seria sa de conferințe lunare își propune să realizeze o interacțiune cu publicul universitar și preuniversitar, de cercetare, cu categorii de public interesante de pe plan național și local, oferind ocazia de a prezenta și dezbate rezultate degajate din cercetările întreprinse de membri ai săi sau de invitați de prestigiu din țară și din străinătate. Intrarea la acest eveniment, ce va avea loc în Sala Albă a Centrului Internațional de Conferințe al Universității „Valahia” din Târgoviște, luni, 26 octombrie 2015, de la ora 12, este liberă.

Prof.univ.dr. Silviu Miloiu