TABLETA DE SÂMBĂTĂ – Ion Cosmin BUSUIOC – Masacrul începe cu 1

Distribuie:

 

În fiecare an, în ziua de 27 ianuarie ne aducem aminte de victimele celei de-a doua nenorociri a secolului XX, nazismul. Îl numesc a doua, nu prin comparație a modului de operare, ci din punctul de vedere cronologic. Faptul că aceste două sisteme ideologice criminale s-au intersectat între anii 1933-1945 și că au omorât oameni nevinovați, după cum au avut chef mințile scelerate ale celor din sistem, pe foarte mulți îi duce inevitabil la compararea nazismului cu comunismul sau viceversa. Am auzit de multe ori întrebarea și chiar și eu am fost întrebat de câteva ori: „Care dintre cele două regimuri a fost mai odios?”.

De fiecare dată am răspuns, tare, clar și răspicat: „Nu există termen de comparație între nazism și comunism. Amândouă au fost la fel de criminale!”. Răspunsul meu nu a fost primit cu bunăvoință. Se credea că prin acest răspuns aleg calea de mijloc, un fel de a împăca și capra și varza. Dar nu, răspunsul meu nu e bazat pe comoditatea de scăpa de o întrebare printr-un răspuns plat, ca un clișeu, ci pe zecile de mii de pagini despre cele două regimuri totalitare pe care le-am cercetat. Cei care adresează întrebarea-comparație și cărora nu le place să audă că nazismul și comunismul sunt la fel de criminale, se lasă influențați de  „manierea de a ucide”. Maniera de a ucide nu este și nu trebuie să fie niciodată un criteriu de evaluare sau comparație. Să luăm, ca exemplu, lagărul de la Auschwitz și pădurea de la Katyn. Revolta și scârba noastră pentru ce s-a întâmplat în cele două locuri nu trebuie să fie influențată de metoda folosită de călăi – la Auschwitz, gazul, la Katyn, glonțul –  ci de faptul că în cele două locuri au fost omorâți oameni. Nici numărul victimelor celor două  atrocități  nu trebuie să constituie un criteriu de evaluare, comparație sau departajare. Masacrul începe cu 1… Când un om este omorât se distruge un întreg arbore genealogic sau, după cum definește Sfântul Maxim Mărturisitorul, omul, un întreg macrocosmos.

În paginile pe care le-am cercetat am găsit opinia istoricului francez, Alain Besancon, cu privire la problema comparației celor două regimuri și pe care o îmbrățișez cu toată ființa. „Trebuie să rezistăm tentației de a considera o moarte/crimă mai atroce în sine decât alta. Niciuna nu poate fi privită de aproape! Nimeni nu poate ști ce simțea un copil care inhala gazul Zyklon B sau unul care murea de foame într-o colibă ucraineană în 1933. Câtă vreme oamenii erau uciși aleatoriu, trebuie să admitem că au pierit cu toții într-un mod oribil, atât unii cât și alții.”

Așadar, crima săvârșită trebuie să ne cutremure, nu metoda folosită de criminal. Dacă este ceva de comparat cu privire la cele două monstruozități, putem compara felul în care sunt judecate cele două regimuri. Nazismul a fost judecat și condamnat, comunismul, în schimb, după cum remarcă Besancon, beneficiază de amnezie și amnistie. Că amnezia și amnistia de care se bucură comunismul sunt reale, în România,  s-a văzut foarte clar la momentul arestării și condamnării torționarului Vișinescu, cel care omora și schingiuia oameni  în temnița de la Râmnicu Sărat. Nu puține au fost vocile care au spus: „Cui mai folosește condamnarea lui Vișinescu?”. În fața unei asemenea ignoranțe, rămâi perplex! Iar la nivel european, cele două beneficii pentru regimul comunist s-au văzut când s-a hotărât ca ziua de 23 August să fie închinată comemorării victimelor stalinismului și nazismului. Auziți, stalinismului, nu comunismului! Curat, amnezie și amnistie… Adică, Stalin este vinovat pentru atrocități, nu ideologia comunistă. O minciună sfruntată! Comunismul a arestat, schingiuit și omorât oameni de la început până la sfârșit, nu doar în timpul lui Stalin. Sentința „Stalin e unicul vinovat!” nu este decât o „fentă” comunistă, făurită în timpul lui Hrușciov și aceasta se vede clar la momentul publicării cărții lui Soljenițîn, „O zi din viața lui Ivan Denisovici”.  Hrușciov și-a dat acordul pentru publicare, pentru că avea impresia că servea perfect scopului său: împământenirea minciunii că doar Stalin e vinovat de atrocități, nu sistemul comunist. Citind, Hrușciov i-a reproșat lui Soljenițîn faptul că, în carte, Stalin nu este nominalizat. Omisiunea nu era întâmplătoare, pentru că în credința lui Soljenițîn, vinovat era întregul regim comunist, nu numai Stalin. Să nu lăsam această scamatorie bolșevică să câștige bătălia memoriei și să condamnăm deopotrivă, atât nazismul cât și comunismul.

Mă cutremură și emoționează felul în care Ziua Holocaustului este marcată în Israel. O îmbrățișez cu toată ființa și o consider modelul suprem de a cinsti memoria celor uciși pentru nimic. Pe 27 ianuarie, la ora 10:00, în Israel, timp de două minute, încep să sune sirenele și toată lumea, indiferent de ce face la momentul respectiv, se oprește. Așa mi-ar plăcea să se facă și cu privire la victimele comunismului. Așa, sigur se va câștiga bătălia cu memoria.

Dacă s-a cerut oprirea activității timp de un sfert de oră pentru un kilometru de autostradă, cred că „haștag și tu”, te poți opri din activitate timp de două minute pentru un om omorât pentru nimic.

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro