TABLETA DE JOI – Radu Alexandru STATE – Figuri uitate ale dascălilor dâmboviţeni (III)

Doi fraţi, ambii învăţători şi-au legat destinele de şcoala din Dragodana. Născut în 1885, Constantin T. Nicolescu, cel care va deveni directorul acestei şcoli a absolvit cursurile Şcolii Normale Carol I din Câmpulung; înainte de a ajunge la catedra căreia îi va fi fidel până la pensionare, educă elevi din comunele Ţâţa, Gura Ocniţei şi Mogoşani. Fratele său, Nicolae s-a născut în 1893 şi a absolvit aceeaşi şcoală din Câmpulung, fiind repartizat la Cuparu, unde va îndeplini funcţia de director până în anul 1919, când este transferat la şcoala din Dragodana.

 

Un alt dascăl pe care aş dori să îl amintesc este Constantin N. Popescu, născut în 1882 în satul Gârleni, din comuna Valea Caselor. Absolvent al Şcolii Normale pentru Învăţătura Poporului Român din Bucureşti, numit învăţător în comuna Mătăsaru, în 1912 se transferă la Hulubeşti, iar în 1919 îl regăsim în satul său natal, unde funcţionează până când se pensionează, ca învăţător şi director. Aici se implică în construirea unui local pentru învăţătură, merit recunoscut prin acordarea medaliei Răsplata Muncii, clasa a II-a. De aceeaşi implicare dă dovadă şi pe frontul primului războiului pentru întregire naţională, pentru actele sale de eroism fiind decorat cu Ordinul Coroana României, atât în grad de cavaler, cât şi în grad de ofiţer.

 

Chiar dacă nu toţi se distingeau prin activităţi extraşcolare spectaculoase, simplul fapt că un dascăl îşi petrecea la o catedră aproape toţi anii de viaţă însemna foarte mult, însemna că generaţii întregi dintr-o comunitate restrânsă datorau educaţia primită, aceluiaşi învăţător. Este şi cazul învăţătorului Nicolae Popescu, cel care a rămas vreme de aproape 30 de ani (1919-1947) la catedra şcolii din Răscăeţi.


Valeriana heidelbergcement
Iohanis

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro