TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Timpul începuturilor

Natura umană, alături de vremurile complicate pe care le trăim, ne-au determinat să privim din ce în ce mai mult la ceea ce s-a sfârșit, la ceea ce nu va mai fi la fel și, în general, să punem o etichetă fatalistă oricărui eveniment sau oricărei schimbări prin care trecem. Necunoscutul așternut în fața noastră pare că poartă semnul încheierii unei epoci, dincolo de care nu pare să existe altceva în afara unei perdele de ceață.

Cum ar fi dacă am privi lucrurile din alt unghi, încercând să adunăm resursele și să ne adunăm pentru un nou început? Nu mă refer aici în mod concret la contextul de natură sanitară și la implicațiile sale, ci la găsirea unor noi resorturi prin care să învățăm să ne raportăm la celălalt în mod particular și la întreaga societate, în mod general. Spun aceasta deoarece situațiile de criză accentuează, inevitabil, tot ce este mai șubred între noi, punctele vulnerabile și locurile în care este riscul cel mai crescut de a se produce rupturi. De ce nu am folosit acest soi de „disecție nesolicitată” a societății pentru a încerca să îndreptăm ceva, nu să accentuăm și mai mult prăpastia dintre oameni?

Desen de Erica Oprea

Pentru cei religioși sau, în orice caz, pentru cei care înțeleg simbolismul creștin, ultimele câteva zile sunt purtătoarele unei mari încărcături de sens în ceea ce privește problema enunțată mai sus. Cu alte cuvinte, putem spune că Învierea este o reprezentare, în chip simbolic, a faptului că nu poate exista un început pe calea evoluției dacă nu există, mai întâi, un sfârșit. În plus, esența acestui sfârșit ca izvor al începutului nu poate fi completă în absența suferinței ca proces transformator, o suferință apărută, în mod necesar, cu scopul de a învăța, de a deveni. Chiar trecând dincolo de toate implicațiile creștine și privind către viețile noastre obișnuite, atâta timp cât nu putem sau nu ne îngăduim să extragem din formele suferinței niște lecții pe calea evoluției, acea suferință ajunge să fie în van.

Poate că în momentul în care ne aflăm în mijlocul lucrurilor nu suntem capabili să vedem dincolo de confuzie, de necunoscut, de temerile că ceea ce cunoșteam până atunci este pe cale să se sfârșească și este firesc să fie așa. Cu toate acestea, din momentul în care începem să distingem linia orizontului, ar trebui să putem să ne luăm un răgaz în care să reflectăm la lucrurile prin care am trecut, la ce concluzii am putea să desprindem din ele și ce am putea folosi pentru a clădi un nou început. Pentru unii este necesar mai mult timp și o scrutare mai profundă a adâncurilor, uneori este nevoie de un proces mai laborios și poate mai dureros, în timp ce pentru alții etapele curg firesc, natural. Indiferent de modul în care sunt parcurse aceste etape, contează să putem înțelege că nu ne îndreptăm către o destrămare, că nu pășim pe nisipuri mișcătoare, ci că luăm parte la o formare sau o reformare.

Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru pe care ar fi bine să avem grijă să nu-l pierdem, sau să încercăm să-l recuperăm în urma acestei ciclicități sfârșit─început, este omenia. Dincolo de transformările lumii sau ale noastre înșine, nu ar trebui să uităm să fim empatici, să înțelegem că fiecare poartă o cruce sau o formă de încercare de-a lungul drumului său și să încercăm să nu i le îngreunăm mai mult sau să-l stigmatizăm pentru ele. Dacă ne vom lăsa conduși în continuare de orgolii, de accese de superioritate, de o împărțire predefinită în tabere, încercând să ne impunem viziunea asupra libertății celorlalți, nu vom face altceva decât să împiedicăm evoluția noastră, a tuturor, la nivel de comunitate. Fie că dorim, fie că nu, suntem interconectați, creștem și ne modelăm împreună, așa încât este în mâinile tuturor felul în care alegem să arate fiecare nou început pe care îl construim.

În încheierea acestor rânduri, vă doresc tuturor ca fărâma de Timp marcată de această zi să vă ofere înțelegerea și să vă lumineze calea către înălțarea unor începuturi trainice și liniștite. Sărbători pline de lumină!

ERICA OPREA e absolventă a UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro