TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Filtrarea informațiilor – între prevenirea fenomenului fake-news și cenzură

Unul dintre primele lucruri la care oamenii se gândesc atunci când tratează conceptul de democrație este libertatea de exprimare, garantată constituțional în România, în Articolul 30 – Libertatea de exprimare. În primele două alineate ale acestuia se specifică următoarele:
„(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă.”

Să stea oare lucrurile, în realitate, așa cum se stipulează în Constituție? Cu toții putem vedea că România are o înțelegere neobișnuită asupra democrației, în parte și ca urmare a unor decenii lungi de regim comunist. Am adoptat rapid formele, aspectele de suprafață ale occidentului, abundența de produse și posibilitatea de circulație în lume, dar însușirea profundă, autentică a mentalităților democratice a întârziat să apară. Tocmai de aceea, chiar și după trecerea atâtor ani, unii dintre noi sunt mai liberi decât alții în ceea ce privește exprimarea. Astfel, putem constata că o mare parte din oameni pun semnul egalității între vizibilitate și veridicitate. Cu cât o informație este mai circulată, mai preluată, cu atât mai mult ea dobândește rol de adevăr în mentalul colectiv. Nu de puține ori am auzit formulări precum aceasta:  „e adevărat, am auzit la televizor!”. Un astfel de mod de a gândi ne blochează într-un confort al cuvintelor luate de-a gata, fiind mai comod ca alții să gândească pentru noi iar noi să înghițim informația gata mestecată. Dacă persoana sau instituția de la care preluăm știrea are un capital de imagine crescut, letargia noastră se adâncește și mai mult.

Haideți să încercăm să privim și dincolo de acest mecanism de simplificare al gândirii umane. Putem considera, cu toată certitudinea, că o informație oficială este în mod automat și o informație adevărată, care poate fi probată? Este autoritatea o garanție a transparenței, a celor mai bune intenții față de populație? Poate ar fi util să ne depășim sfera de confort și să începem să ne construim propria gândire critică, prin care să observăm, să analizăm, să punem cap la cap tot ceea ce ne trece prin fața ochilor și prin urechi, abia apoi să formulăm concluzii personale și să adoptăm convingeri în urma lor. Altfel, riscăm să nu trecem niciodată de un gard invizibil, despre care am fost convinși de alții, în mod sistematic, că e de nedepășit. 

Dacă avem îndrăzneala să ne documentăm, s-ar putea să descoperim lucruri curioase și despre alte aspecte în afara celor contemporane, din mass-media. Unul din exemple ar putea fi istoria, scrisă, rescrisă și prezentată în forme cosmetizate sau îndulcite, în funcție de interesele socio-geo-politice ale celor care au propagat-o. Adesea conducătorii sau diferite mișcări au modelat trecutul pentru a le servi feluritelor interese, pentru a stimula sau dirija populația și pentru a crea o anumită impresie în politica externă. Mai grav este că o astfel de atitudine cu privire la adevărul istoric se practică încă din școală, unde copiii își fundamentează credințele pe niște informații trunchiate pe care le iau drept fapte de netăgăduit, fondatoare pentru identitatea națională sau a lor individuală. Arareori li se permite să chestioneze valoarea de adevăr a acestor cunoștințe, puțini sunt cei care-i învață să analizeze cu propria lor minte o serie de fapte, un text sau un autor. Din păcate, marea majoritate dintre noi, atât copii cât și adulți, este prinsă în canoane, în convenții care, prin repetiție, capătă valoare absolută.

Depășind granițele noțiunilor exprimate de cei cu autoritate sau vizibilitate putem face un pas în sensul democratizării autentice a expresiei. Bineînțeles, ați putea argumenta că nici libertatea oferită oricui de a expune orice, oricum și oricând nu e garanția drumului către adevăr și vă pot da dreptate. Cu toate acestea, o asemenea abordare poate deschide mai multe căi din care fiecare își poate construi propria hartă, prin care căutarea poate avea rol evolutiv și din pricina cărora cei aflați la putere nu se pot afunda comod în propriile fotolii, deoarece sunt conștienți că faptele și cuvintele lor pot fi puse la îndoială de către cei care i-au ales.

Susținând exclusivitatea exprimării celor autorizați și vizibilii, unii ar putea sublinia că libertatea de exprimare a condus la apariția dezinformării și la dezvoltarea fenomenului fake-news, într-o eră în care e la îndemâna oricui să răspândească un zvon. Nu neg că și acest lucru se poate întâmpla și se întâmplă. Dar dezinformarea nu este produsă doar de omul de rând, care are posibilitatea să transmită o informație prin smartphone sau computer, ci mai ales de cercurile înalte, care pot avea beneficii reale de pe urma trunchierii adevărului. În rândul oamenilor obișnuiți, singurul lucru avantajos pe care răspândirea de informații false îl poate aduce autorului e o posibilă doză de popularitate. 

Problema este una arzătoare în perioada recentă, una din marile preocupări actuale în ceea ce privește știrile fiind modul în care se poate limita propagarea de fake-news fără a îngrădi exprimarea democratică. Putem încerca să filtrăm informațiile, să distribuim doar ceea ce este verificat, dar situația este mult mai complicată decât atât, mai ales când este vorba despre informații de interes public. Cine sunt cei care verifică? Putem garanta neutralitatea acestor filtre? Chiar se poate trasa o graniță între selecție, mușamalizare sau, mai grav, cenzură? Rămâne ca fiecare dintre noi să încerce să iasă din bula facilului, să-și folosească propria gândire critică și să-și formuleze răspunsul sau, chiar mai important, propriile întrebări.

ERICA OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro