TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Balanţa

Distribuie:

Am citit romanul după 1990, însă am citit varianta cenzurată ce a apărut în 1985 la Editura Cartea Românească. Apoi, prin clasa a XII-a, înainte de examenul de Bacalaureat, după ce am văzut filmul, am citit și varianta necenzurată, cu o prefață de Eugen Simion. Tata a avut mereu o apetenţă pentru a cumpăra cărţi, aşa că am avut ambele ediţii la dispoziţie pentru a compara.

Cartea și filmul reprezintă povestea unui cuplu, doctorul Mitică și psihologul Nela, relatată de Ion Băieșu – pe numele său adevărat Ion Mihalache.

Filmul este o coproducţie româno-franceză şi a avut premiera în 1992, la Festivalul de la Cannes, fiind a doua ecranizare a poveștii doctorului genial de provincie, prins în furtuna abuzurilor făcute de semidocți. Prima ecranizare se numește Mere roșii și are îl ca scenarist tot pe Ion Băieșu

Mitică şi Nela reprezintă cuplul de intelectuali al anilor ’80. Sunt plini de emoţii şi, în tinereţea lor, idealişti. Pe acest schelet, Băieşu construieşte, în singurul său roman, o satiră la adresa regimului dictatorial din Republica Socialistă România de dinainte de 1990. Totul este construit din comparații. Noblețea meseriei de medic versus locuința insalubră cu tavane joase… Aparatul de fotografiat instant Polaroid, produs greu accesibil chiar și unui nomenclaturist, versus locurile pe unde se plimbă Nela cu el… Țigările Kent-lung (pour les connaisseurs) și cafeaua versus decorul în care sunt savurate sau în care devin pretext de dialog… Cea mai dură asociere este făcută chiar din primele scene, pentru a clarifica deja asteptările, astfel încât apoi să nu mai fim șocați de ceea ce are să urmeze: cenușa tatălui Nelei stă într-un borcan de cafea solubilă.

Cea mai frumoasă contrapunere este personajul Nela, care lucrează în învăţământ la Copşa Mică, după ce a studiat la Paris. Independent de cum a ajuns la Paris la studii, contrastul între Oraşul Luminilor şi Copşa Mică este o imagine perfectă a dictaturii, prin comparaţie.

Documentându-mă pentru tabletă, am observat că personajul Titi este trecut cu vederea. Părerea mea este că genialitatea lui Băieşu constă în creearea acestui personaj, un tânăr aparent simplu, dar care se dovedeşte un adevărat Platon modern, care intenţionează să construiască o şcoală de filosofie politico-mistică, unde adepții-ciraci vor avea parte și de un antrenament ascetic, alături de o dietă vegetariană. Acest personaj creează o adevărată Utopie ca a lui Thomas Morus. Tot el este şi unul dintre factorii ce construiesc intriga. Securitatea aleargă după caietul albastru, în care erau scrise toate etapele și ideile noii „religii” a lui Titi, de parcă era Cartea Roşie a lui Jung. Cum spune un securist bătrân: „dar poate se răspândește”...

Lucian Pintilie este autorul filmului pentru că el este regizor, este și scenarist alături de Băieșu, dar și producător al peliculei. Mi-a plăcut în mod deosebit cum a construit diverse tipologii de securist, bazându-se pe actori de excepție, precum Florin Călinescu sau Marcel Iureș. Pintilie construiește securistul de provincie, securistul bătrân si docil, securistul cu ștaif, sau chiar și securistul malefic, ce avea putere de decizie și știa să o folosească.

Cartea are ca sursă de inspirație câteva evenimente adevărate: povestea adevărată a unui doctor urolog vâlcean, fugit în SUA înainte de ’89 și acțiunea „Autobuzul”. Acțiunea „Autobuzul” a fost un atentat terorist din România, petrecut în 1981, când trei indivizi au luat ostatici călătorii unui autobuz de navetiști cu intenția de a fugi din țară. Scena atentatului este bine redată în finalul filmului, fiind, de altfel, și foarte bine documentată, utilizându-se chiar și aceleași arme ca în atentatul real.

Dacă Lucian Pintilie sau Ion Băieșu nu v-au convins ca, măcar, să vedeți filmul, poate distribuția vă convinge. Rolul Nelei este jucat de Maia Morgenstern, iar rolul doctorului, de Răzvan Vasilescu. Alături de ei în film mai joacă: Victor Rebengiuc – genial în rolul primarului care amență cu carantina, Dorel Vișan – popa din sat ce se plimbă cu motocicleta „Mobra”, Mariana Mihuț, Gheorghe Vișu, Dan Condurache, Leopoldina Bălănuță, Magda Catone – genială în rolul asistentei medicale mitomane și erotomane, Dorina Lazăr, Adrian Titieni, Valentin Urîtescu, Florin Călinescu – securistul de provincie care are Dacie cu portbagaj, Macel Iureș, Emil Hossu, Stelian Nistor, Mihai Constantin, Costel Constatin, George Alexandru, Anda Onesa.

Mai mult, filmul este prima producţie românească restaurată în format digital 4K, fiind prezentat în premieră de gală la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti, la 4 februarie 2020, în prezenţa actorilor, a echipei care a realizat filmul, a unor apropiaţi ai regizorului Lucian Pintilie, precum şi a echipei care a restaurat pelicula.

La premieră, Dorel Vişan a spus că „filmele acestea care au fost făcute cu atâta trudă şi cu atâta ştiinţă a subtilităţii, care au sărit peste ideologie şi au scos în evidenţă marii artişti ai României sunt încă o dovadă că un film mare se face cu artişti mari. (…) Iată că timpul l-a cosit pe maestrul Lucian Pintilie şi a cosit atâţia mari artişti, dar adevărul lor a rămas. (…) M-a impresionat faptul că atâţia artişti din acest film nu mai sunt şi mă uit la noi[1].

Aștept redeschierea cinematografelor pentru a vedea filmul restaurat.

 

 

[1] https://www.agerpres.ro/cultura/2020/02/04/filmul-balanta-in-format-digital-4k-prezentat-in-premiera-de-gala-la-teatrul-national–443270

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro