ortooxacell kiss2022.gif Flax

IPOTEZE DE LUCRU – Iulian MAREȘ – Satele și statele lui Potiomkin (doi) 

Plăcinta” europeană și apetitul rus

Rusia a anexat din nou Crimeea în anul 2014, astfel că „plăcinta” la care făcea referire Ecaterina a II-a se află din nou pe masă, de această dată adversarul nemaifiind Imperiul Otoman, ci entitățile suprastatale spre care Ucraina luase decizia la momentul respectiv să se îndrepte, NATO și Uniunea Europeană. Ca și atunci, Moscova își caută aliați în Europa, cu diferența că linia de demarcație geopolitică a avansat spre Est, prin urmare are la dispoziție o arie mai largă unde își poate găsi și fideliza suporteri precum contele de Ligne, desigur la alte proporții, date fiind posibilitățile actuale de expansiune pe care le are fenomenul fake news.

O altă diferență este piciorul economic pus de China în zone unde Rusia are pretenții tradiționale de hegemon. De pildă, în contextul pandemiei de Covid-19 mass media sârbă a detronat Rusia ca obiect principal al adorației dictate de interese politice, acordând Chinei statutul de vedetă. Tendința pare să fie rezultatul unui nou calcul de politică externă făcut de Serbia, având ca premisă faptul că la Belgrad s-a înțeles că China este mult mai puternică decât Rusia.

În cazul Ucrainei, China s-a impus ca principal partener comercial începând cu anul 2019. În anul 2020, Rusia a pierdut și locul al doilea, fiind depășită de două state din UE pe ambele capitole de import și export: Germania a devenit al doilea exportator pe piața ucraineană și Polonia a devenit al doilea importator de produse realizate în Ucraina.

În ce privește Republica Moldova, Rusia a fost tot pe locul al treilea ca partener comercial în anul 2020, principalul exportator fiind Germania și principalul importator fiind România, ambele state ale UE. Aici, însă, cel mai recent indicator al implicării geopolitice și economice dinspre Vest, respectiv dinspre Est este planul de redresare aprobat în iunie 2021 de Comisia Europeană, în valoare de 600 de milioane euro, urmat la scurt timp de o contraofertă din partea Rusiei, un împrumut de 200 de milioane de euro. Disproporția e evidentă, prin chiar nivelul persoanelor oficiale care au făcut anunțurile aferente: pachetul de ajutor din partea UE a fost anunțat de către președinta CE, Ursula von der Leyen, în timp ce partea rusă și-a anunțat intenția prin intermediul lui Kazbek Taisaev, vicepreședinte al Comitetului pentru Afaceri cu CSI, integrare euroasiatică și relații cu compatrioții din cadrul Dumei de Stat.

O nuanță din anunțul făcut de parlamentarul rus face legătura între dimensiunea financiară și cea ideologică a geopoliticii: condiția pusă pentru acordarea împrumutului a fost „să existe stabilitate politică internă în Republica Moldova”. Cu titlu anecdotic, probabil că sensul avut în vedere de Kazbek Taisaev a derivat din calitatea sa de președinte al grupului parlamentar de prietenie cu Coreea de Nord, dar în realitate accepțiunea rusească a noțiunii de stabilitate internă are rădăcini adânci în istorie, de pildă în gândirea politică promovată de însuși Grigori Potiomkin.

În inventarul de motive pe care acesta l-a expus în corespondența cu Ecaterina a II-a pentru a justifica anexarea Crimeii, argumentul suprem a fost că expansiunea imperiului va aduce „liniște” („pokoi”), prin satisfacerea a două nevoi specifice Rusiei: prima, ca fiecare conducător al țării să depășească realizările predecesorilor și să repare eventuale înfrângeri provocate de dușmani, iar a doua, de dobândire a vastității teritoriale necesare pentru reflectarea adecvată a fundamentului spiritual-creștin al regimului autocrat rus. Un filon ideologic pe cât de abisal, pe atât de periculos, deoarece instituie datoria morală de extindere teritorială perpetuă, ca o condiție intrinsecă pentru păstrarea puterii în Rusia de către lideri, precum și impunitatea acestora în raport cu orice altă instanță în afară de divinitate și ei înșiși.

Aplicarea acestei gândiri în Basarabia anului 1828 a însemnat lichidarea particularităților naționale sau locale în aparatul administrativ și instaurarea deplină a instituțiilor rusești, totul sub argumentul „stabilității politice”. A fost o politică de asimilare forțată, prezentă și astăzi în mentalul conducerii de la Moscova: în discursul cu care justifica anexarea Crimeii din anul 2014, Vladimir Putin afirma categoric că “ucrainenii și rușii sunt unul și același popor”, idee pe care a repetat-o de multe ori, inclusiv în momentele premergătoare unor runde de negocieri cu liderii euroatlantici. Promotorul vehement al suprapunerii identitare ruso-ucrainene a fost Vladislav Surkov, principalul ideolog pe care l-a avut Kremlinul în ultimii 20 de ani, cel care spunea fără echivoc: „nu există un stat Ucraina, nu există nicio națiune ucraineană, totul e numai o broșură”.

În același registru, mass media din Rusia, în special posturile de televiziune, vehiculează abundent teza că „nu există valori europene”, „Uniunea Europeană e o construcție artificială, care se va destrăma în curând”, „Europa este într-un iremediabil  declin moral” etc. Indicatorii economici citați demonstrează contrariul, iar în rezumat PIB-ul Uniunii Europene (17,1 trilioane de dolari) este de 10 ori mai mare decât PIB-ul Rusiei (1,7 trilioane de dolari). Dată fiind disproporția de putere economică și imposibilitatea recuperării acestui decalaj prea curând, Rusia nu poate avea decât o  poziționare asimetrică în raport cu Uniunea Europeană, din repertoriul aferent făcând parte acţiunile fake news, jocul de sancțiuni și recompense cu hidrocarburi, publicitatea pentru industria de apărare și mirajul impunității pentru liderii politici străini atrași de modelul moscovit de eternizare la putere.

IULIAN MAREȘ este jurnalist, absolvent de științe politice și, desigur, absolvent de „Carabella” târgovișteană…

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media