EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Politeia sau de la Aristotel la văcuța văduvei Ana

Distribuie:

Pentru cei care nu-și mai amintesc, „Politeia” este titlul unei celebre lucrări scrise de către Aristotel acum mai bine de 2000 de ani. Este opera de unde provine termenul de politică. Un termen atât de utilizat, încât suntem tentați să-i uităm originile. Ba chiar să trecem cu vederea faptul că traducerea sa prin „politica” nu este chiar atât de fidelă textului scris de către celebrul filosof grec. Astfel, nu sunt puțini cei care sunt convinși că filosoful desemna prin politeia nu doar ceea ce s-a numit politică în genere, așadar o activitate bine-cunoscută nouă și prin care desemnăm tot ceea ce ține de gestionarea puterii etc., ci mai degrabă ceea ce am înțelege prin ceea ce ar caracteriza structurarea și durabilitatea unei comunități politice.

Dar să fiu ceva mai explicit: nu orice societate poate să se structureze, deși o poate face uneori conjunctural, și drept o comunitate politică puternică. Majoritatea, reușind doar stadiul unor comunități politice anemice, funcționând în regim mimetic în raport cu un anumit model de societate, rezultând, cum este în cazul societății autohtone, o democrație periferică și care, deși beneficiază de instituții de factură democratică, nu reușește totuși să acumuleze dezvoltare, ci reversul acesteia. De pildă, deși a trecut ceva vreme de la introducere căilor ferate, viteza locomotivelor din prezent este la jumătatea celor de acum aproape un secol. Ori, alt exemplu: în timp ce în țara vecină, Ungaria, care nu are zăcăminte de gaze naturale, 93% din locuințe beneficiază de gaz metan, România are o cotă care abia trece de 37%. Ca să nu mai vorbim de infrastructura noastră rutieră…

Ipoteza de la care pornesc ar putea fi rezumată în următorii termeni: odată instituite principalele componente ale unui dispozitiv de putere – urmate mai apoi de conformarea la regulile funcţionale ale acestuia – s-ar părea că schimbările în viziunile ori atitudinile politicienilor noștri, şi care ar trebui să vizeze optimizarea sistemului ca întreg, ca societate ori comunitate politică, sunt mai puţin probabile. Într-un alt registru, fie spus: s-ar părea că, odată cu instalarea noului tip de societate, pe politicieni nu-i mai interesează ceea ce ar urma să se întâmple cu societatea autohtonă, odată ce s-au văzut cu sacii în căruță, adică în postura de beneficiari ai unui sistem de distribuire a puterii postcomuniste. Căci, s-ar părea că politica, la fel ca multe alte activități, se constituie doar într-o oportunitate de carieră și de beneficii. Și cam atât! Închiși într-un asemenea sistem, unde nimic n-ar părea să sugereze și vreo responsabilitate pe măsură, nimic mai normal decât faptul că politicienii noștri să se comporte de parcă nu de ideile și acțiunile lor ar depinde buna funcționare a unei societăți, cum este cea autohtonă, ci de cu totul altă instanță. Desigur, nu știm mai nimic rațional despre aceasta din urmă, dar în orice caz totul pare să depindă de ceva care nu se află oricum sub controlul lor. Concluzia? Dacă o asemenea situație durează de ceva vreme, nu vedem de ce nu o să dureze și de acum încolo. Oricum, poziționarea politicienilor, dar și a multora care îi urmăresc, comentându-le acțiunile, pare să fie una mai degrabă de tip mitologic și mai puțin una de factură rațională. Căci ce altceva s-ar putea spune despre o serie de indivizi, acționând în grupuri organizate, cum sunt partidele, deci având din start de partea lor o eficiență care n-ar putea fi obținută de către indivizii neasociați, dar care, în schimb, nu reușesc să termine nici în trei decenii o șosea de centură, cum este aceea din jurul Capitalei. Doar că le merge!

Dar revenind la titlul nostru, mulți, probabil, vor fi nedumeriți de puntea ideatică întinsă, hăt, de la Aristotel, la o văduvă dintr-un sat de pe Clisura Dunării. Vă spun imediat. Înainte de toate, am făcut recurs la celebrul filosof deoarece de la el și până în modernitatea recentă se întinde o punte, firavă uneori, dar care, prin rațiune, și-a propus să chestioneze asupra întemeierii, amenajării și durabilității comunităților politice. Adică, asupra ceea ce oamenii însăși pot face unii pentru alții, în mod constant. Și aceasta, pentru că ajung să se valorizeze într-un mod asemănător, valorizări care se transformă treptat în instituții.

În fine, am cunoscut-o, ca vecin, pe tanti Ana. De când a rămas văduvă, o duce greu, nu poate încă beneficia de pensia de urmaș, iar văcuța era o sursă de venit pentru ea și restul familiei (mamă, fiică, nepot). Numai că animalul s-a îmbolnăvit și a trebuit sacrificat. Nici eu, nici alți vecini, în fapt, nu am făcut nimic concret pentru a schimba situația. Dar, iată că tânărul Ivan, zis și Ivo, înscris în cursa pentru Primărie, intervine în mod concret. Acesta, acum în opoziție, află de situație și hotărăște, de capul lui, s-o ajute, inițiind o chetă printre sătenii mai cu stare. Și astfel se face că, într-o săptămână, o văcuță a ajuns iarăși în bătătura văduvei.

Problemă: inițiativa lui Ivo este o chestiune de campanie, de imagine, chiar dacă face un bine unui om aflat la ananghie, ori este începutul unei serii de acțiuni menite chiar să schimbe în bine, prin politică, viața semenilor săi? Este cumva acest tânăr în stare să pună cu temeinicie o piatră indestructibilă la structurarea unei comunități politice, și unde politica, ca și democrația, este despre viața reală a oamenilor, nu doar despre cum se rotesc la pupitrele puterii reprezentanții partidelor politice?

Vom trăi, dacă avem zile, și vom afla!…

Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Flax Gopo Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro