Analiză: Două riscuri asociate traseului profesional al absolvenților 2018

La sfârşitul acestui an şcolar, o preocupare importantă a Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița este determinată de analiza traseului profesional al fiecărui elev din sistem.  Este urmărită evoluţia copiilor care trec dintr-o formă de educaţie în alta, sau în piaţa muncii. Astfel, cei 3664 de absolvenţi ai şcolilor gimnaziale vor merge către cele 30 de licee sau şcoli profesionale din județ, în funcție de opțiunile exprimate. La rândul lor, cei 3100 absolvenţi de liceu vor aspira spre  facultate,  sau spre un loc de muncă, îndată ce vor afla rezultatele examenului de bacalaureat. Nu este de neglijat nici  procentul de aprox. 5% al tinerilor care pleacă în străinătate, pentru a munci alături de părinții lor.

La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, diriginții și psihologii colectează în aceste zile date privind traiectoria socială pe care o urmează absolvenţii. Pe baza lor, sunt elaborate studii privind gradul de realizare a idealului educațional: formarea cetăţenilor autonomi, capabili să se integreze pe piaţa muncii şi să trăiască o viaţă de calitate, atât pe plan profesional, cât şi personal.

Am întâlnit și situații paradoxale în obţinerea unor astfel de informaţii: dacă în ceea ce privește datele copiilor care sunt înscrişi în forme superioare de educaţie sau a celor care au un loc de muncă stabil, accesul este facil, nu același lucru se întâmplă cu  informaţiile despre copiii care se confruntă cu diferite probleme. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în ţara noastră, aproximativ 17% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu sunt angajaţi şi nu participă la niciun program de educare sau formare. Ei reprezintă o categorie socială identificată la nivel european prin expresia NEET (Not in Education, Employment or Training), şi este la nivel UE de 13%. Pe o scală de la cele mai mari valori la cele mai mici, procente mari apar în Italia – 22,2% şi Bulgaria – 21,6%, iar procente mici sunt în Luxemburg – 5%, Olanda – 5,1% (Eurostat, Statistici privind educaţia şi formarea profesională la nivel regional, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained). Ei nu se mai întorc la şcoală, de unde ar fi putut primi un sprijin în sensul integrării. Dimpotrivă, au atitudini de distanţare faţă de şcoală, de care, în unele cazuri, abia au aşteptat să scape. Asta dacă nu cumva au abandonat deja cursurile înainte de a le finaliza.

Problematica determinată de dificultăţile pe care le întâmpină tinerii în procesul de integrare socială este de o complexitate aparte în societatea contemporană. Suntem conștienți că noile generații de elevi sunt caracterizate prin spontaneitate, personalitate și o foarte mare încredere de sineSunt foarte informaţi și au o serie de achiziţii, iar sursa nu este neapărat școala. Această „generație touch-screen“, cu tendințe către autonomie, afirmare de sine și validare interpersonală, este în același timp și vulnerabilă la influențele mediului.

Cu un ritm de viață diferit față de cel al părinților și profesorilor, un nivel din ce în ce mai complex al situațiilor și provocărilor din realitate, acești copii impun școlii strategii educaționale adaptate la interesele şi nevoile lor de dezvoltare, parcursuri de învăţare diferenţiate și demersuri explicite de personalizare a educaţiei. În calitate de dascăli, dar totodată şi de părinţi, aceste probleme ne dau serioase teme de reflecție și ne determină să fim mai atenți la integrarea tinerilor în sistemul educațional sau în viața activă.

Prof. Gabriela ISTRATE,  Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița

 

 

 

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro