Agenda parlamentară: Dumitru Lupescu (USR) – Proiect pentru modificarea Statutul Asistentului Social din România

Magazin Orient

    Deputatul USR, Dumitru Lupescu, a depus un proiect de lege  pentru modificarea și completarea Legii nr 466/2004 privind Statutul Asistentului Social din România. Este vorba despre o actualizare a legslației în consonanță cu prevederile europene în materie. Inițiativa legislativă a avut sprijinul de specialitate al doamnei profesor dr. Ana Rădulescu, asistent social, președinta AsproAs și a lui Antonio Andrușceac, consilier parlamentar,  asistent social teolog. 

    Conform propunerii deputatului USR, titlul de asistent social și dreptul de exercitare a profesiei sunt acordate prin diplomă de studii universitare eliberate de către universități acreditate, în acord cu legislația în vigoare. În prezent, Colegiul Asistenților Sociali, organizație neguvernamentală, redă aceleași drepturi pe care o persoană le obține prin diplomă universitară a unui program universitar acreditat. Colegiul a impus o procedură care are taxe financiare asociate plătite de fiecare persoană prin care sunt redate drepturile obținute deja prin legea educației.

   Schimbări preconizate prin modificările aduse la Legea 466/2004, urmăresc ca asistenții sociali  sa nu mai fie obligați să treacă prin nici un fel de procedură suplimentară cu costuri financiare asociate pentru a le fi recunoscut titlul acordat prin diplomă.

   Noile modificări renunță la obligația de a deveni membru al unei organizații neguvernamentale (Colegiul Asistenților
Sociali) pentru a putea profesa.

   Modificările propuse de deputatul USR Dumitru Lupescu au impact 0 asupra bugetului.

PARLAMENTUL ROMANIEI

   CAMERA DEPUTAŢILOR 

 

LEGE

pentru modificarea și completarea Legii statutului asistentului social în România Nr. 466/2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

  1. unic: Legea nr. 466/2004 privind statutull asistentului social, publicată în Monitorul Oficial al României nr 1088 din 23 noiembrie 2004, se modifică și va avea următorul cuprins după cum urmează:
  1. Articolul 1 se modifică cu următorul cuprins:

Art. 1 – Prezenta lege reglementează statutul asistentului social în România și modalitatea de exercitare a profesiei de asistent social.

3. Se introduce: CAPITOLUL I. Secțiunea 1: Titlul de asistent social și exercitarea profesiei de asistent social.

  1. Litera (c) a articolului 2, alineatul (1) se modifică cu următorul cuprins:

(c) cetățenii statelor terțe care au reședința temporară sau permanentă în România și care își echivalează studiile în acord cu legislația în vigoare;

  1. Articolul 2 alineatul (2) se modifică cu următorul cuprins:

(2) Titlul de asistent social poate fi deținut de:

  1. a) persoana care a obținut diploma de licență în domeniul asistenței sociale în cadrul unei instituții de învățământ superior acreditată conform legii;
  2. b) persoana care deține diploma de studii superioare in asistenta sociala echivalată conform legii;
  3. c) persoana care deține diploma de studii superioare in asistenat sociala eliberată sau recunoscută în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în unul dintre statele aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană.
  1. Articolul 2, alineatul (3) se modifică cu următorul cuprins:

(3) În cazul cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, recunoașterea diplomei de studii superioare in asistenta sociala obținută în unul dintre statele menționate va fi efectuată în acord cu legislația în vigoare.

  1. Articolul 2, alineatul (5) se modifică cu următorul cuprins:

(5) Titlul de asistent social nu poate fi folosit de nici o persoană care nu îndeplinește prevederile art 2, alin. (2) și (3);

  1. Articolul 3, alineatul (1) se modifică cu următorul cuprins:

(1) Asistentul social folosește cunoștințele, competențele, normele și valorile specifice profesiei, pentru a interveni și a acorda asistență persoanelor, grupurilor sau comunităților, la cererea acestora sau ori de câte ori situația o impune.

  1. Articolul 3, alineatul (2) se modifcă cu următorul cuprins:

(2) Asistentul social participă activ la elaborarea și aplicarea politicilor sociale în domeniu, la dezvoltarea strategiilor și la implementarea  planurilor de acțiune la nivel local, județean, național și internațional, promovând bunăstarea socială.

  1. Articolul 3, alineatul (3) se modifcă cu următorul cuprin

(3) Asistentul social desfășoară în principal următoarele tipuri generale de activități:

  1. a) identifică segmentul din populație ce face obiectul activităților de asistență socială și oferă, la cerere sau din oficiu, consiliere, suport, asistență, ghidare, îndrumare sau alte servicii specifice fiecărui domeniu de intervenție, în acord cu legislația în vigoare și cu practica profesională;
  2. b) asigură evaluarea problemelor sociale la nivel comunitar sau la nivel macrosocial și propune măsuri adecvate de soluționare a acestora;
  3. c) dezvoltă și implementează planuri de intervenție și servicii de suport adecvate, utilizând metode specifice profesiei de asistent social, în scopul maximizarii potențialului personal și dezvoltării autonomiei sociale a beneficiarilor;
  4. d) informează populația cu privire la drepturile sociale, la accesul la serviciile sociale și prestații sociale și semnalează riscurile generate de diferite stări de vulnerabilitate socială precum și modul de prevenire, diminuare sau eliminare a acestora;
  5. e) stabilește modalitățile concrete de acces la prestații și servicii specializate de asistență socială pe baza evaluării contextelor sociale relevante, a relațiilor sociale semnificative si a nevoilor specifice identificate, în acord cu legislația în vigoare;
  6. f) dezvoltă programe de cercetare științifică și formare profesională;
  7. g) furnizează programe de formare profesională continuă și supervizare profesională în domeniul asistenței sociale;
  8. Alineatul 4, articolului 3 se abrogă.
  1. Alineatul 5 al articolului 3 devine alineatul (4) și va avea următorul cuprins:

– se introduce litera (a) cu următorul cuprins:

(a) Instituțiile publice și organizațiile private, abilitate prin lege să desfășoare activități de asistență socială, au obligația de a asigura realizarea activităților prevăzute la alin. (3) de către asistenți sociali sau sub îndrumarea directă a acestora.

– se introduce litera (b) cu următorul cuprins:

b) Evaluarea nevoilor, estimarea riscului de vulnerabilizare socială, stabilirea condițiilor privind accesul la servicii și prestații sociale și intervențiile specifice se pot face în echipă, împreună cu alți specialiști și cu personal având pregătire în domeniul de intervenție, în acord obiectivele instituționale, cu standardele ocupaționale și cu standardele de furnizare a serviciilor;

– se introduce litera (c) cu următorul cuprins:

c) Respectarea de către angajatori a obligației prevăzute la art. 3, alin. (4), litera (a) se face de către inspectorii sociali atât pe parcursul acreditării, cât și pe parcursul evaluării și reacreditării serviciilor sociale. Nerespecarea prevederilor se sancționează potrivit legislației în domeniu;

  1. Articolul 4 se modifică cu următorul cuprins:

Asistentul social respectă valorile și principiile etice referitoare la furnizarea serviciilor sociale de calitate, justiția socială, demnitatea și unicitatea persoanei, autonomia persoanei, dezvoltarea relațiilor umane și pregatirea profesională permanentă, în vederea creșterii calității intervenției sociale, conform principiilor etice ale profesiei de asistent social promovate de către Federația Internațională a Asistentenților Sociali (IFSW).

  1. Articolul 5 se modifică cu următorul cuprins:

1) Asistentul social își poate desfășura activitatea în regim salarial în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003Codul muncii, cu modificările ulterioare sau ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare;

2) Asistentul social își poate desfășura activitatea și în regim independent, în condiții de liberă practică, în formele parevăzute de prezentul articol, de către persoanele prevăzute la art. 7 care obțin atestatul de liberă practică.

(a) Asistenții sociali pot opta să înființeze cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale, în condițiile legii.

(b) De la data înregistrării în Registru, societățile civile profesionale obțin personalitate juridică, cu condiția îndeplinirii cerințelor din dreptul comun.

(c) Cabinetele individuale de asistență socială și cabinetele asociate de asistență socială în desfășurarea activității lor pot angaja colaboratori.

(d) Pentru obținerea atestatului de liberă practică, asistentul social trebuie:

– să facă dovada că a practicat asistența socială o perioadă de cel puțin 5 ani până în momentul depunerii cererii;

– îndeplinește prevederile articolului 2;

– să depună la Colegiu documentația necesară.

15. După articolul 5 se introduce: Secțiunea 2: Formarea inițială și formarea continuă a asistentului social

  1. Articolului 6 se modifică cu următorul cuprins:

Art. 6. –

1) Formarea asistentului social se realizează în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate conform legii, specializate în asistență socială, forme de învățământ universitar de scurtă durată și de lungă durată, în acord cu legislația în domeniu.

2) Asistentul social care activează în practică trebuie să beneficieze de formare profesională continuă desfășurată sub următoarele forme:

(a) programe de perfecționare oferite de către furnizori de formare;

(b) programe de supervizare profesională oferite de către furnizori de formare și furnizate de către asistenți sociali care fac dovada deținerii de competențe în acest domeniu;

(c) programe de schimb de experiență sau stagii de practică în servicii relevante pentru practica profesională a asistentului social;

(d) participare la conferințe, seminarii, ateliere de lucru și alte tipuri de evenimente similare din țară sau din străinatate, în domenii și activități relevante pentru profesia de asistent social și care se regăsesc în fișa postului.

3) Programele de formare oferite asistentului social trebuie să fie furnizate sau coordonate de către asistenți sociali care au un număr de minim 5 ani de practică profesională si experiență în furnizarea de programe de formare.

4) fiecare asistent social trebuie să urmeze un număr minim de 24 ore de formare continuă anuală, în acord cu art. 6, alin. (2) din prezenta lege, în domeniul metodelor și a practicilor de intervenție în asistență socială sau  numărul de ore prevăzut în standardele de furnizare a serviciilor sociale. Orele de formare sunt asimilate activitatilor de muncă;

5) Atestarea participării la programe de formare continuă se face prin certificat de participare în acord cu legea privind formarea profesională a adulților aflată în vigoare sau prin atestat de participare sau, după caz, adeverință eliberată de organizația care a desfășurat activitățile de formare continuă în acord cu art. 6, alin. (2) din prezenta lege;

6) Diploma, certificatul de participare sau, după caz, atestatul trebuie să conțină cel puțin urmatoarele elemente:

  • însemnele oficiale ale organizatorului: denumire, siglă, antet și alte elemente oficiale de identificare;
  • denumirea documentului; 
  • seria și numărul documentului sau, în cazul adeverințelor, numărul de înregistrare la emitent;
  • denumirea completă a programului pentru care se atestă participarea, tipul programului, durata și perioada de derulare a acestuia; 
  • datele de identificare ale persoanei pentru care se atestă participarea; 
  • data eliberării documentului; 
  • certificarea prin semnătura conducătorului sau reprezentantului legal al furnizorului de formare;

7) Participarea la programele de formare continuă a asistenților sociali se finanțează, după caz, din bugetul autorității sau instituției publice, din sumele special prevăzute în acest scop, sau din alte surse asigurate de către furnizorul de formare care a organizat programul de formare continuă;

8) În relația cu furnizorii de formare, instituțiile publice sau furnizorii privați de servicii sociale au următoarele drepturi specifice:

– să solicite și să primească toate documentele care atestă participarea peroanelor a căror participare a fost finanțată din bugetul propriu;

– să solicite restituirea sumelor plătite pentru participarea la programele de formare, dacă funcționarul participant nu poate face dovada finalizării programului din culpa furnizorilor de formare.

9) În relația cu furnizorii de formare, instituțiile publice și furnizorii privați de servicii sociale au urmatoarele obligatii specifice:

  • să pună la dispoziția furnizorilor de formare toate informațiile relevante pentru participarea asistenților sociali angajați;
  • să asigure participarea asistenților sociali însciși sau, după caz, selectați la formare, conform planificării programelor;
  • să asigure plata în termenele și condițiile prevăzute în contract, atunci când este cazul

10) Asistenții sociali, indiferent de forma de contractare, au următoarele drepturi specifice:

  • să fie consultați în stabilirea domeniilor programelor de formare continuă la care vor participa și să li se asigure dreptul la contestarea deciziilor care se iau în acest sens;
  • să li se aducă la cunoștință informațiile relevante privind formarea continuă, precum și condițiile de desfășurare a programelor de formare;
  • să li se permită și să le fie finanțată participarea la programele de formare continuă, în condițiile legii;
  • să li se recunoască competențele și abilitățile obținute în urma participării la programe de formare continuă;
  • să li se elibereze documentele sau, după caz, copii de pe documentele justificative ori doveditoare ale participării la programe de formare continuă.

11) Monitorizarea respectării de către angajatori a obligației privind formarea continuă a asistenților sociali se face de către inspectorii sociali pe parcursul evaluării serviciilor sociale și se sancționează în acord cu legislația în domeniu;

După articolul 6 se introduce: Secțiunea 3: Drepturi și obligații

  1. Articolul 7 se abrogă. 
  1. Articolul 8 se abrogă. 
  1. Articolul 9 se abrogă.
  1. Articolul 10 se abrogă. 
  1. Articolul 11 se abrogă.
  1. Articolul 12 devine articolul 7 și are următorul cuprins:

Art. 7. –

Asistentul social are dreptul:

  • să beneficieze de condiții de muncă adecvate activităților derulate;
  • să beneficieze de protecție împotriva riscurilor profesionale;
  • să beneficieze de protecție atunci când acționează pentru respectarea drepturilor persoanelor pe care le asistă sau atunci când acționează pentru respectarea drepturilor omului;
  • să păstreze confidențialitatea asupra persoanelor pe care le asistă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  • să adere la orice asociație profesională care are ca obiect de activitate reprezentarea profesională a asistenților sociali;
  • să beneficieze de formare continuă și supervizare profesională în raport cu activitatea profesională desfășurată;
  • să beneficieze de protecția titlului profesional în relație cu locurile de muncă;
  • să participe la elaborarea legislației în domeniul asistenței sociale;
  • să solicite modificarea procedurilor de lucru în serviciile sociale pentru a răspunde principiilor etice și practicii profesionale;

 

  1. Asistentul social are obligația:

(a)  să paticipe la programe de formare continuă;

(b)  să respecte principiile etice ale profesiei de asistent social;

  1. Articolul 13 se abrogă.
  2. Articolul 14 devine articolul 9 și va avea următorul cuprins:

Art. 9: Nu poate exercita profesia de asistent social persoana care:

  1. a) a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni în împrejurări legate de exercitarea profesiei de asistent social și pentru care nu a intervenit reabilitarea;
  2. b) are stabilită pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a exercita profesia, pe durata stabilită, prin hotărâre judecătorească definitivă; 

După art 7 se introduce textul: Secțiunea 4: Incompatibilități și interdicții

  1. Articolul 15 se abrogă.
  2. Articolul 16 devine articolul 10.

27. După art. 9 se introduce următorul text: Secțiunea 5: Relațiile asistentului social cu alți specialiști în domeniul asistenței sociale

  1. Articolul 17 devine articolul 11 și are următorul cuprins:

În domeniul asistenței sociale sunt implicați atât asistenți sociali, ca personal de specialitate, cât și alte categorii de personal cu pregatire superioară sau cu pregătire de nivel mediu, a căror activitate este coordonată în conformitate cu standardele de furnizare a serviciilor sociale și cu legislația în domeniu.

 

  1. Articolul 18 se abrogă.

 

  1. Articolele 19, 20, 21 ,22 ,23, 24, 25 se comasează și devin articolul 12 cu următorul cuprins:

Art. 11. –

(1) Asistenții sociali promovează principiile justiției sociale, prevăzute în actele normative cu privire la asistența socială și la serviciile sociale.

(2) Asistenții sociali asigură egalitatea șanselor privind accesul persoanelor asistate la informații, servicii, resurse precum și participarea acestora la procesul de luare a deciziilor.

(3) Asistenții sociali respectă și promovează demnitatea individului, unicitatea și valoarea fiecărei persoane.

(4) Asistenții sociali nu trebuie să practice, să tolereze, să faciliteze sau să colaboreze la nici o formă de discriminare bazată pe rasă, etnie, sex și orientare sexuală, vârstă, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficiență fizică sau psihică, situație materială și/sau orice altă preferință, caracteristică, condiție sau statut.

(5) Asistenții sociali oferă suport persoanelor asistate în demersurile lor de a-și identifica resursele și clarifica scopurile, în vederea alegerii celei mai bune opțiuni personale.

(6) Asistenții sociali contribuie la consolidarea relațiilor dintre persoane cu scopul de a promova, menține și/sau îmbunătăți calitatea relațiilor și calitatea vieții persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităților.

(7) Asistenții sociali acționează cu onestitate și responsabilitate față de beneficiari, instituții și societate, în concordanță cu normele deontologice ale profesiei, adoptate de comunitatea profesională prin Federația Internațională a Asistentenților Sociali (IFSW).

(8) Asistenții sociali au obligația de a-și îmbunătăți permanent cunoștințele și deprinderile profesionale și de a le aplica în practică.

(9) Asistenții sociali contribuie la îmbunătățirea bazei de cunoștințe validate științific a profesiei lor și la dezvoltarea practicii profesionale bazată pe evidențe.

Dupăr art. 12 se introduce textul: CAPITOLUL II Colegiul Asistenților Sociali 

  1. Articolul 26 devine articolul 13 și are următorul cuprins:

(1) Colegiul, este o organizație profesională, neguvernamentală, de interes public, apolitică, nonprofit, cu personalitate juridică, autonomă și independentă, care respecta prevederile constitutiei Romaniei, legile in vigoare si dreptul la libera asociere.

(2) Colegiul are rolul de a înregistra și monitoriza societățile civile profesionale și cabinetele individuale.

(3) Colegiul are sediul central în București.

(4) Colegiul are obligația de a publica anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, Registrul național al societăților civile profesionale și a cabinetelor individuale.

  1. Articolul 27 devine articolul 13 și va avea următorul cuprins:

Colegiul are următoarele atribuții principale:

  1. b) propune ministerului de resort norme și reglementări pentru societățile civile profesionale și cabinetele individuale;
  2. g) reprezintă, apără și promovează drepturile și interesele societăților civile profesionale și a cabinetelor individuale la nivel local, național și internațional;
  3. i) colaborează cu ministere, instituții ale administrației publice centrale și locale, instituții de învățământ și cercetare, organizații neguvernamentale, agenți economici și altele;
  4. k) stabilește cuantumul cotizației de membru și al taxelor pentru diferitele sale servicii;
  5. l) colaborează cu organisme similare din alte țări în probleme de interes comun.
  1. Articolul 28 devine articolul 14 și va avea următorul cuprins:

(1) Organele de conducere ale Colegiului sunt:

  1. a) Consiliul Național;
  1. b) Biroul executiv.

(2) Regulamentul de organizare și funcționare și atribuțiile organelor de conducere vor fi stabilite de Adunarea generală, în acord cu legislația în vigoare în domeniul asociațiilor și fundațiilor.

  1. Articolul 29 se abrogă.
  2. Articolul 30 se abrogă.
  3. Articolele 32, 33 și 34 se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din …………… cu respectarea prevederilor art. 76 alin. 2 din Constituţia României.

Preşedintele Camerei Deputaților

Liviu-Nicolae DRAGNEA

 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din …………… cu respectarea prevederilor art. 76 alin. 2 din Constituţia României.

Preşedintele Senatului

Călin Popescu TĂRICEANU

 

Valeriana Comedie




Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro