Interviurile Gazetei: Radu Toma Gabriel, despre voluntariat în sprijinul copiilor cu dizabilităţi

De cât timp sunteţi voluntar şi ce v-a determinat să vă implicaţi într-o astfel de activitate?

Voluntariatul l-am început în anul 2013, la bazinul de inot din micro 3, în cadrul asociatiei Eu Pot Târgovişte. A fost o întâmplare că am ajuns să intru în contact cu aceste persoane speciale, dar pot spune că a fost ,,dragoste la prima vedere”. De la prima întâlnire cu ei, am înţeles că în viaţă tot ce contează este ce laşi în urma ta, că trebuie să petreci fiecare moment ajutând pe cei care au nevoie de tine. Să aduci zâmbete şi fericire în sufletele acestor persoane, copii în mod deosebit, e ceva sublim, de vis. Motivaţia a crescut proporţional cu iubirea sinceră pe care am primit-o de la ei.

Ce au în comun meseria de pompier şi voluntariatul? Contează pregătirea teoretică şi fizică?

Meseria de pompier are în comun cu această activitate o stare esenţială a noastră- LATURA UMANĂ, EMPATIA faţă de semenii noştri care au nevoie de ajutor. Pregătirea specifică acestei meserii a contat foarte mult în ceea ce am făcut în cadrul asociaţiei. Aici punctez pe latura dezvoltării psihice şi fizice, dar şi pe latura teoriei- să ştii ce trebuie şi cum trebuie să faci, să acţionezi când este nevoie. Din fericire, nu a fost cazul.

Care sunt calităţile/abilităţile necesare ca să poţi lucra cu aceşti copii cu dizabilităţi?

Calităţile principale sunt SĂ VREI SĂ AJUŢI; SĂ FII DESCHIS; SĂ FII SINCER. Ei simt atunci când le este oferită afecţiunea sinceră, totală. Dacă-ţi deschizi sufletul către ei, poţi lucra şi realiza lucruri minunate.

Ce activităţi desfăşurați ca voluntar?

Activitatea de voluntariat în cadrul asociaţiei “EU POT” Târgovişte constă în participarea la antrenamentele de nataţie adaptată şi gimnastică unificată pentru persoanele cu sindrom Down, acest proiect fiind în parteneriat cu Special Olympics România şi Universitatea Valahia Târgovişte-Facultatea de Ştiinţe Umaniste-Departamentul Educaţie fizică şi sport. De asemenea mai sunt voluntar Special Olympics România, participând la diferite evenimente sportive organizate de către acest ONG.

Copiii cu care lucrăm sunt învăţaţi în primul rând să devină independenţi, să aibă încredere în ei, în ceea ce pot face şi nu în ultimul rând lucrăm pentru dezvoltare abilităţi motrice, însuşirea elementelor specifice nataţiei, socializare, lucrul în echipă.

Ce părere are familia dumneavoatră despre activitatea de voluntariat?

În activitatea de voluntariat am inclus şi familia mea, în special fetiţa cea mare, Daria, care participă activ la antrenamentele de gimnastică unificată şi mai nou la evenimentele marca Special Olympics. Consider că este obligaţia mea, ca părinte, să-mi educ copii în acest sens, să înteleagă faptul că nu există diferenţe între oameni şi totodată aceasta va fi şi moştenirea morală pentru fetele mele.

Trasmiteţi un mesaj pentru cei care resping copiii cu dizabilităţi într-un fel sau altul!

Pentru cei care sunt indiferenţi, nepăsători, răi cu aceste persone speciale pot spune doar atât: SINGURA DIZABILITATE ESTE SĂ NU VEZI ABILITATEA!

RADU TOMA GABRIE Lsi daria RADU TOMA GABRIEL gimnastica1 RADU TOMA GABRIEL2


Valeriana heidelbergcement


Gurmand + Raiman caleatargovetilor
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro