Direcţia Silvică Dâmboviţa produce mangal şi caută cumpărători, la preţul de 315 euro pe tonă

”Avem 400 de tone de mangal în lucru. Îl livrăm, atât la extern, cât şi la intern, ambalat la pungi, în cantitatea dorită de client, la sac, vrac, indiferent de condiţii noi livrăm mangal de calitate”, a precizat directorul Direcţiei Silvice Dâmboviţa, Costel Preda. Acesta a arătat reprezentanţilor presei şi o locaţie în care se face mangal, o bocşă la Valea Mare. Bocşa este grămada, în formă de cupolă, alcătuită din lemne şi acoperită cu rumeguş, frunze uscate şi pământ sau praf de cărbune, care se aprinde la foc mocnit pentru obţinerea cărbunelui de lemn (mangal).

”Întâi de toate pentru bocşa de mangal trebuie găsit amplasament: un loc care să fie stabil, plan, lipsit de curenţi puternici de aer şi să fie lângă o sursă de apă. Etapa următoare este stabilirea volumului bocşei, cât dorim să producem. Se trece la amenajarea vetrei bocşei, se îndepărtează vegetaţia, se lasă un pic o înclinare dinspre centru bocşei către exterior pentru a se scurge apa din lemn, în timpul arderii, apoi se aşează lemnele pe trei cercuri concentrice. La centru se aşează lemne mai subţiri, apoi al doilea rând sunt lemne mai groase şi către exterior lemne mai subţiri şi mai mici de un metru. Aşezarea lor se poate realiza pe două, trei sau mai multe etaje, de obicei pe trei etaje, pe verticală. Forma finală este de cupolă”, a precizat şeful Ocolului Silvic Valea Mare, Mihai Cioarec.

”Sunt specialişti care bagă lemne de un metru în diametru, depinde de priceperea bocşarilor. Un bocşar bun scoate din 7 metri cubi de lemn o tonă de mangal”, spune şeful Direcţiei Silvice Dâmboviţa, Costel Preda. La Valea Mare bocşa era una de 30-35 metri steri (unitate de măsură pentru volume egală cu un metru cub, întrebuinţată la măsurarea lemnelor aşezate în stive), din care rezultă 2-3 tone de cărbune. Bocşele pot fi verticale, dar şi orizontale. ”Două luni durează pentru realizarea mangalului. Bocşa trebuie supravegheată non stop. Am avut şi cazuri în care a luat bocşa foc, vă daţi seama ce pierdere, 10 metri cubi de lemn la tona de mangal. Aici sunt 30-40 de metri cubi ori 2 milioane de lei, ce înseamnă…”, a precizat, la Valea Mare, directorul Direcţiei Silvice Dâmboviţa, Costel Preda. Acesta a adăugat că mangalul cel mai bun este din lemnul de carpen şi fag pentru că au puterea calorică cea mai mare. ”Ce vedeţi la unii, bulgării aceia mari, mangalul cel mai frumos este din specii de lemn moale: plop, tei, dar din punct de vedere al valorii calorice este de 10%. Dacă faceţi un grătar din mangal de specii moi puteţi să rămâneţi cu friptura nefăcută”, spune Preda.


 

 


jidvei


Gurmand + Raiman

 

Daca ti-a placut acest articol il poti distribui pe:

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Te rugam sa citesti politica de confidentialitate (click pe acest link) si sa bifezi casuta de mai jos daca accepti termenii si conditiile privind comentariile


#Citeste si:

Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Hotel Pestera Angajeaza - Locuri de munca Webhosting Armand Media Flax Gopo Star Sistems Security - Paza si protectie
Andrei House Livas locuri de munca
Statistici Google Analytics
Statistici Trafic.ro