Claudia Gilia, explicații pe înțelesul tuturor despre neconstituționalitatea amenzilor decisă de CCR

Deputatul Claudia Gilia, conferențiar universitar doctor al Universității Valahia din Târgoviște a explicat într-o conferință de presă, decizia CCR privind neconstituționalitatea amenzilor date în starea de urgență pentru nerespectarea măsurilor impuse de stat.

Curtea Constituțională s-a pronunțat săptămâna trecută într-o serie de spețe cu impact major asupra vieții românilor, dar și cu privire la modul în care se exercită puterea politică în România de către Președinte și Guvern.
Aceste decizii le-au arătat românilor, că pentru Iohannis și ai lui, legea nu contează, iar românii nu sunt importanți decât dacă sunt sclavi pe plantațiile de sparanghel din Germania.
Atacurile obsesive la adresa celui mai mare partid din România nu au alt scop decât să acopere incompetența, minciuna, hoția unei guvernări care profită de situația pandemiei pentru a-și face jocurile politice, pentru a-și numi clientela politică în funcții sau pentru a-și umple buzunarele.

Curtea Constituțională a spus clar că amenzile instituite prin OUG nr. 34/2020 sunt neconstituționale. CCR a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului și a constatat că dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale.
Situația de drept
Ø Art. 28 din O.U.G. nr.1/1999 a introdus amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite în starea de urgență, de la 100 de lei până la 5.000 de lei pentru persoane fizice și de la 1.000 de lei până la 70.000 de lei pentru persoane juridice.
Ø O.U.G. nr.34/2020, printre altele, a majorat nivelul amenzilor, de la 2.000 de lei la 20.000 de lei pentru persoane fizice și de la 10.000 de lei la 70.000 de lei pentru persoane juridice.
Avocatul Poporului în excepția pe care a ridicat-o în fața Curții a statuat că “Prevederile articolului 9 şi ale articolului 28 din OUG 1/1999, pe lângă această obligaţie mult prea generală de a respecta anumite norme, stabilesc şi sancţiuni contravenţionale fără a oferi minime criterii în aplicarea acestora, în mod diferenţiat. În acest context, sunt create premisele unei interpretări subiective şi discreţionare de către agenţii constatatori a normelor legale, (…) în lipsa unor repere obiective de apreciere şi a unei fapte individualizate. Or, această manieră generală de legiferare aduce atingere unor principii constituţionale, printre care principiul legalităţii, care presupune existenţa unor norme de drept precise şi previzibile în aplicarea lor”,

Curtea a hotărât că:
În mod implicit, ”stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Mai mult, prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune contravențională principală. În ceea ce privește sancţiunile contravenţionale complementare, deși legea prevede ca acestea se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancțiunea complementară aplicabilă.”

Ø Cuantumul amenzilor foarte ridicat este nesustenabil pentru foarte mulți din cei care au fost sancționați.
Ø Statul a dat, până acum, 310.000 de amenzi în valoare totală de 120 de milioane de euro. Deci, media este de 2.000 de lei per amendă.
Ø Amenzile nu pot fi anulate. Se poate face plângere contravențională în instanță, se contestă procesul-verbal de contravenție.
În aceeași speță, Curtea a spus o altă chestiune foarte importantă:
Ø actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție ( Ordonanţele de urgenţă …, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie), Curtea a constatat că, în actualul cadru constituțional, un atare act nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului, adoptată cu respectarea dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.g) (regimul stării de asediu sau de urgență) din Constituție, în regim de lege organică.
Din păcate, premierul Orban, neasumându-și neconstituționalitatea actelor pe care Guvernul său le emite, acuză Curtea de politizare și spune cinic ca va căuta noi formule de sancționare a cetățenilor.
Nici în al 12-lea ceas, liberalii nu au înțeles că legiuitorul este Parlamentul României și starea de urgență nu poate să le acopere nepriceperea în guvernarea țării.” a opinat Gilia.

În Dâmbovița au fost aplicate peste 7000 sancțiuni contravenționale pentru încălcarea prevederilor legale. În mod normal, o amendă poate fi contestată în fața unui judecător în termen de 15 zile. De data aceasta însă, din cauză că activitatea instanțelor a fost restrânsă pe perioada stării de urgență, contestarea acestor amenzi a fost, la rândul ei, restrânsă. Din această perspectivă, este așteptat un val de contestații după 15 mai.


Regata Valeriana

Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro