Programul SAFE, blocat la Curtea Constituțională: PNL acuză „intenții de a încurca” înzestrarea Armatei și finanțarea autostrăzilor

Implementarea programului european SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei) în România a devenit centrul unei dispute majore, după ce Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență adoptată de Cabinetul interimar Bolojan. Deputatul PNL Aurelian Cotinescu avertizează că blocarea acestui mecanism de finanțare pune în pericol atât înzestrarea cu armament modern a armatei, cât și stabilitatea macroeconomică a țării. În opoziție, acțiunile juridice reclamă vicii de constituționalitate privind emiterea de acte normative de către un guvern demis.

Programul SAFE reprezintă o pârghie esențială pentru echilibrarea bugetară a României în perioada 2025–2026, oferind acces la fonduri masive destinate acoperirii deficitului public actual. Pe lângă cele 10 miliarde de euro atrase prin PNRR, pachetul SAFE pune la dispoziție o alocare suplimentară de 16,7 miliarde de euro.

Dincolo de componenta strict militară, mecanismul are un impact direct asupra economiei civile:

• Infrastructură majoră: Peste 6 miliarde de euro sunt direcționate către infrastructura de transport cu utilizare duală, fonduri destinate plăților urgente către constructorii autostrăzilor aflate în execuție în regiunea Moldovei și în alte zone strategice.
• Stabilitate monetară: Fluxul de capital este considerat vital de către reprezentanții partidului de guvernământ pentru stabilizarea cursului valutar și reducerea deficitului bugetar, un obiectiv susținut de rezultatele primelor trei luni ale anului, când deficitul fuseseră redus la jumătate.

Referitor la tensiunile din jurul acestui program, deputatul PNL Aurelian Cotinescu a explicat implicațiile financiare și industriale ale proiectului:

„Sunt anumite intenții ale anumitor grupuri din România de a încurca foarte mult acest program SAFE. De fapt, sunt două componente foarte importante atunci când ai o problemă cu programul SAFE. De fapt, nu dai posibilitatea armatei române să-și echipeze cu armament modern structurile. Doi, nu dai posibilitatea finanțelor țării să primească acei bani necesari din SAFE . Și acum eu vă spun, România are un deficit de câteva zeci de miliarde. Uniunea Europeană și creditorii au spus da, Vă ajutăm! 2025 – 2026 să vă echilibrați bugetul prin PNRR 10 miliarde de euro și prin programul SAFE, la care mai adăugați încă 16,7 miliarde de euro. Din cei 16,7 miliarde de euro vor merge și peste șase miliarde către infrastructură, adică bani care trebuie neapărat România să-i ducă către constructori pentru autostrăzile pe care le avem în lucru în Moldova, dar și în alte zone foarte importante.(…)

Spunea colegul meu că Polonia este un bun exemplu. Este foarte adevărat că Polonia este un bun exemplu, dar are un PIB de 1.000 de miliarde de euro. Polonia a cumpărat din Coreea tancuri Panther, Black, Black Panther, care sunt sută la sută coreene, fabricate în Coreea, în Coreea și sunt plătite integral de statul polonez, fără relocare. Artileria autopropulsată K9, cumpărată din Coreea, fără producție în Polonia. Abia acum coreenii fac prima fabrică în România pentru artilerie autopropulsată. Rheinmetall reprezintă singurul producător din Europa pentru aceste vehicule ale infanteriei. Este singurul producător. Și atunci Rheinmetall a spus Bine, vin și produc la voi în România. Credeți că România are capacitatea industrială de a produce de mâine motoare sau cutii de viteză pentru aceste vehicule? Nu, nu într-o primă fază, dar nici nu este rentabil să produci 200 și ceva sau 300 de motoare, că nu e rentabil pentru niciun fabricant. Dacia produce sute de mii de motoare ca să fie rentabil. Deci motoarele categoric vor veni de acolo. Dar asta nu înseamnă că industria ta locală, care este axată pe producția auto, nu va duce cu siguranță mare parte din aceste comenzi industriale, ceea ce este un beneficiu pentru România.”

Modelul polonez și integrarea industriei de apărare

 

În spațiul public, managementul achizițiilor a fost comparat frecvent cu cel al Poloniei, țară recunoscută pentru ritmul accelerat de înarmare. Analiza oferită de deputatul Cotinescu evidențiază diferențe structurale majore: Polonia, având un Produs Intern Brut de aproximativ 1.000 de miliarde de euro, achiziționează tehnică militară avansată cu plată integrală de la bugetul de stat, fără a impune inițial relocarea liniilor de producție.

România abordează o strategie diferită, axată pe cooptarea marilor producători în economia locală. Grupul german Rheinmetall, fiind principalul furnizor european pentru vehiculele destinate infanteriei, a acceptat să transfere o parte din fluxul tehnologic în fabricile din România. Deși fabricarea locală a motoarelor sau a cutiilor de viteză pentru volume reduse (200-300 de unități) nu este rentabilă comercial, aproximativ 60% din valoarea programului militar SAFE va rămâne în industria românească. Companiile autohtone din sectorul auto vor prelua comenzi industriale conexe, generând beneficii economice substanțiale.

Contestarea la Curtea Constituțională

 

Procesul de implementare este însă temporar îngreunat de demersurile instituționale conduse de Avocatul Poporului, Renate Weber, în urma unei sesizări depuse de partidele din opoziție. Obiecția principală trimisă la Curtea Constituțională nu vizează oportunitatea achizițiilor în sine, ci legalitatea procedurii formale.

Ordonanța de Urgență a fost aprobată cu o întârziere de 24 de ore și, conform contestației, încalcă interdicția constituțională care restricționează dreptul unui guvern demis prin moțiune de cenzură de a emite acte normative cu impact strategic major. Susținătorii programului din Parlament afirmă însă că această sincopă birocratică nu va bloca definitiv atingerea obiectivelor economice și militare asumate în fața partenerilor euroatlantici.