TABLETA DE VINERI – Cornel MĂRCULESCU – Maica Smara și pandurul din Vladimir

Smaranda Gheorghiu (1857-1944) sau  Maica Samara, aşa cum a numit-o Veronica Micle, datorită actelor sale de binefacere, este autoarea celebrelor versuri : „Vine, vine primăvara/ Se aşterne-n toată ţara”. Smaranda Gheorghiu s-a născut la Târgovişte pe 5 octombrie 1857, ca fiică a lui Niţă Andronescu, mare proprietar de moşii şi vii, prefect al judeţului, care a participat la mişcarea paşoptistă de redeşteptare naţională, și a Alexandrinei Vlădescu, sora generalului Matei Vlădescu (1835-1901), cel care a condus în calitate de colonel trupele armatei române la Vidin și Plevna în războiul de independență (1877-1878), și fiind nepoata lui Grigore Alexandrescu, despre care cu mândrie mărturisea: „sunt nepoata celui care a visat pe ruinele Târgoviştelor”. Prin gândirea, activitatea şi scrierile ei, Smaranda Gheorghiu ilustrează cel mai bine gloria figurilor pitoreşti ale istoriei locale şi naţionale, din a doua jumătate a secolului al XIX – lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, înscriindu-se în galeria de excepție a oamenilor de valoare pe care Târgoviștea voievodală a dat-o posterității.

Maica Smara a urmat şcoala în Târgoviste, iar din 1870 s-a înscris și a absolvit cursurile Şcolii Centrale de Fete din Bucureşti, școală care funcţiona la vremea aceea pe lângă turnul Colţei, la Palatul Filipescu, din București, unde, Smaranda termină patru clase gimnaziale cu premiul I, remarcându-se cu rezultate deosebite. După absolvirea liceului s-a căsătorit cu  profesorul George O. Gârbea cel care a înfiinţat gimnaziul din oraşul Târgovişte, și care a încurajat-o să-şi cultive talentul literar, să scrie şi să-şi publice lucrările.

Rămasă văduvă după moartea timpurie a soţului, Smaranda Gheorghiu s-a angajat ca învăţătoare la o şcoală din Sinaia, iar după ce s-a recăsătorit cu căpitanul Petre Gheorghiu la 8 septembrie 1894, maica Smara a continuat să lucreze ca institutor şi să publice primele sale scrieri în perioada 1882-1885 la revista „Şcoala Română”. Colaborează cu versuri și articole la mai multe ziare și reviste, printre care se numără: „Convorbiri literare”, „Revista literară”, „Generația viitoare” „Românul”, „Tribuna”, și „Universul”. De cele mai multe ori semnează cu pseudonimul Smara, dar acesta nu este singurul pseudonim folosit, deoarece mai întâlnim și Smaranda Gârbea, Smaranda Garbiniu, Frusinica și Baba Visa. Pentru promovarea culturii româneşti a fost numită „Educatoarea poporului”.

Alături de Badea Cârţan a reprezentat România la Congresul orientaliştilor în 1889, prilej cu care depus  o coroană de lauri din bronz la Columna lui Traian.
Maica Smara a fost prima femeie din lume care a îndrăznit şi a reuşit să parcurgă, în 1902, un traseu până la Polul Nord, urmând un traseu  prin Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. Cu prilejul acestei călătorii l-a cunoscut la Oslo pe scriitorul Henrik Ibsen. Datorită meritelor sale incontestabile, Maica Smara a participat la mai multe congrese internaționale, dintre care amintim: Congresul pentru Pace al Uniunii Universale a Femeilor (1900), Congresul Latin (Paris, 1902), Congresul educației familiale (1913) și a fost membră a unor organizații culturale ca „Dante Alighieri”, „Storia et Arte di Roma” și „Alianța Universală a Femeilor”.

Cu sprijinul Primăriei Târgoviște și din inițiativa Smarandei Gheorghiu, la 20 august 1911, a fost inaugurat în timpul desfăşurării celui de-al VIII-lea Congres al învăţătorilor din Regatul României şi din Bucovina, monumentul lui Tudor Vladimirescu care a fost amplasat în faţa Mitropoliei din Târgovişte. Crucea din piatră fusese amplasată în parcul Mitropoliei în 1911, în apropierea locului unde se găsiseră osemintele în 1899, şi care se presupunea a fi ale lui Tudor Vladimirescu. La câteva zile după inaugurare, la 25 august 1911, Smaranda Gheorghiu trimitea primarului o scrisoare în care îi transmitea că avea onoarea de a-i încredinţa spre păstrare crucea eroului martir al redeşteptării naţionale, exprimându-și convingerea că în curând va putea aşeza sub crucea ridicată şi osemintele lui Tudor Vladimirescu. La 22 septembrie 1911 primarul Târgoviştei, Gonzalv Ionescu, răspundea Smarandei Gheorghiu mulțumindu-i în numele său şi al Consiliului Comunal pentru darul făcut oraşului –crucea-, pe care îl primeau rugând-o totodată să mulţumească tuturor acelora care contribuise la ridicarea ei.

Dintre operele reprezentative ale Smarandei Gheorghiu, amintim aici următoarele volume: Din pana suferinţei -1888, Novele–1890, Veronica Micle, Viaţa şi operele sale1892, Feciorii şi fiicele noastre-1896, Inteligenţa femeii – 1896, Schiţe din Târgovişte -1898, Schiţe şi amintiri din Italia – 1900, Calvar – 1901, Doruri de ţară, Meseriaşii, la 24 ianuarie, Ispăşire 1905, Ţara mea – 1905, Conferinţe şi discursuri, Stâlpi de pază – 1906, Fata Tatii – 1912, Băiatul Mamei – 1915, Spade strămoşeşti, Mosaicuri, Poezii, Domnul Bădină 1931, Corbul cu pene de aur – 1935, O româncă spre Polul Nord – 1932, Dumitriţe brumate – 1937, Cântă Dorna – 1939.

Smaranda Gheorghiu (Maica Smara), a decedat miercuri 26 ianuarie 1944, iar ceremonia înmormântării, s-a desfăşurat la Cimitirul Bellu din București, în ziua de 28 ianuarie. După acest moment trist, Zoe Gârbea Tomellini, fiica Smarandei, îi trimite o scrisoare lui Lăzărică Petrescu, primarul orașului Târgoviște, care în același timp era și preşedinte al muzeului din Târgovişte în acea perioadă, prin care îi adresează rugămintea să trimită cât de curând un camion cu cineva abilitat care să ridice şi să semneze de primire bunurile pe care le donează spre păstrare Muzeului Județean de Istorie, unde să fie constituită sala Doamna Smara: camera de dormit, biblioteca, tablourile, masa de lucru, mătăniile, lornionul și costumul popular pe care îl purta deseori cu mândrie.


Regata Valeriana
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
Gurmand + Raiman

#Citeste si:


Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro