Un conflict juridic fără precedent la nivel mondial a izbucnit în România între două instituții dedicate salvării de vieți omenești. Societatea Națională de Cruce Roșie din România a acționat în instanță Salvamont România, cerând interzicerea utilizării crucii roșii în emblema salvatorilor montani. Litigiul lovește direct într-un simbol vechi de peste 50 de ani și afectează inclusiv activitatea Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Dâmbovița, o structură vitală pentru siguranța turiștilor din Munții Bucegi.
În toamna anului 2024, Crucea Roșie a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală. Ulterior, în cursul acestui an, organizația a deschis un proces în instanță pentru anularea mărcii oficiale Salvamont.
Conducerea Crucii Roșii acuză Salvamontul că ar utiliza sigla „în scopuri comerciale”, că ar obține „avantaje economice” și că ar genera profit din activitatea de salvare montană.
De cealaltă parte, reprezentanții Salvamont resping categoric aceste acuzații, pe care le consideră „profund nedrepte și lipsite de orice fundament”. Ei subliniază că Salvamont este un serviciu public de urgență, gratuit, integrat în Sistemul Național de Urgență, iar peste 82% dintre salvatorii montani din România sunt voluntari.
Mai mult, emblema Salvamont nu este o simplă cruce roșie pe fond alb (simbolul internațional al Crucii Roșii). Sigla salvatorilor montani este o compoziție grafică complexă, concepută în anii ’60 și consacrată legal în 1969: o cruce roșie integrată într-un triunghi care reprezintă muntele, cerul și dealurile. Marca este protejată legal de OSIM, ultima reînnoire fiind aprobată inclusiv la nivel european în 2021, pentru încă 10 ani.
Dacă va pierde procesul, Salvamont România va fi obligată să își schimbe sigla de pe peste 10.000 de echipamente de lucru, protecție și intervenție, autospeciale, baze de salvare și panouri indicatoare. Costurile unui astfel de rebranding ar fi uriașe pentru un serviciu public subfinanțat.
Pentru a evita aceste cheltuieli, conducerea Salvamont a anunțat o soluție de avarie ironică și amară: „Cu ajutorul unui simplu pix sau al unei carioci, vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, rezultând fie o cruce neagră cu interior roșu, fie un semn plus roșu cu margine neagră” [2]. Conturul negru, spun salvamontiștii, le va aminti permanent de „acea zi neagră și de acest moment neplăcut, unic la nivel mondial, în care Societatea Națională de Cruce Roșie din România a contestat sigla unui serviciu public de urgență”.
Salvamont Dâmbovița: O mână de oameni care veghează asupra Bucegilor
Acest litigiu absurd lovește moral și logistic în structurile județene de salvare montană, inclusiv în Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Dâmbovița.
Înființat în 1982, Salvamont Dâmbovița a pornit de la o cabănuță modestă de lemn lângă Hotelul Peștera, cu o echipă formată din sportivi voluntari. Astăzi, serviciul acoperă o arie de activitate de 320 de kilometri pătrați în Munții Bucegi, o zonă extrem de frecventată și, adesea, periculoasă.
Echipa dâmbovițeană este formată din doar 22 de membri. Acești oameni își riscă viața, pentru a interveni în zone de abrupt, chei sau grote, având baze operaționale la Peștera și Zănoaga.
În timp ce la nivel central se duc lupte în instanță pe drepturi de autor și sigle, salvamontiștii dâmbovițeni continuă să răspundă la apelurile de urgență, demonstrând că adevărata valoare a unei embleme nu stă în designul ei, ci în viețile pe care le salvează.
Facebook
WhatsApp
TikTok
