TABLETA de MIERCURI: Pompiliu ALEXANDRU – De la model la erou

Iluminismul a adus multe lucruri minunate! Mendelssohn și Kant sunt cei care au pus umărul la a teoretiza valorile iluminismului. Numai că Hegel este cel care pare să închidă istoria. În momentul în care toată lumea se bucura de faptul că iluminismul a luat naștere, Hegel – romanticul – este cel care ar fi spus că în clipa nașterii respective, s-a născut și forma întunecată a iluminismului. În momentul în care se îndemna la a gândi dincolo de oricare autoritate, de a avea încredere doar în rațiunea proprie, care se află în căutare de adevăr, nimeni nu se gândea că odată cu această iluminare prin rațiune se creează și umbre imense care au ajuns să sufoce toate rațiunile în ziua de astăzi. Fiecare individ este un maestru în sine. Fiecare se crede liber și își dorește o putere pe care nu o poate avea mai deloc asupra nimănui, căci este negat din start de alte rațiuni care se cred suficiente și mulțumite de sine. Relativismul a întunecat totul. Iar răul absolut de aici s-a propagat. Adică din lipsa totală de reper, de punct fix. Omul nu mai este măsura tuturor lucrurilor, cum spunea filosoful grec; omul este măsura tuturor oamenilor. Fiecare individ a devenit un mare Inchizitor care judecă întreaga omenire, fiecare se consideră a fi centrul acestei lumi, iar Lumea este doar un cerc cu centrul în fiecare individ – oricare ar fi el și oricât de mărunt sau mic de caracter s-ar înfățișa – iar circumferința universului uman este nicăieri. Unii încearcă să refacă o ordine a lumii, care pleacă de la individul special, cel care nu este un element plin de sine al gloatei, și găsesc acest individ în figura unui model. Încercăm cu toții să avem „modele în viață”. Acest lucru înseamnă să te caricaturizezi. Modelul este imperfect, are picioarele de lut, este ceea ce numele îl spune… un model, o modelare a unui ideal, deci este imperfect prin definiție, deoarece este o imitație imperfectă. De aceea vedeți care sunt modelele societății: vip-urile, pițipoancele, oamenii fără caracter, îmbogățiții peste noapte, indivizii goi și găunoși. Aceștia doar par a fi originalul pe care l-ar întruchipa „modelul” lor. Sunt intermediari între individ și originalul care a trecut sau a devenit un model, printr-o formă de sleire. Altceva este să fii un erou! Eroul este originalul pur. Eroul este cel care face și este în sine acel individ special. Iese din masa gloatei, devine un centru în jurul căruia se gravitează. Dar nu se mai poate să ai eroi astăzi. Modelelor le este frică să facă pasul spre eroism, căci înseamnă să te pui în pericol. Ce erou ar fi acela care nu ar risca și sacrifica totul?! Gloata urlă că dorește ca un erou să o salveze. Dar în loc de eroi, găsește doar modele, adică indivizi care să nu se depărteze prea mult de gloată, să nu facă prea multe, căci ar leza rațiunile care sunt centre ale lumii. Eroul te pune în situația riscantă de a crea un centru aparte, unul autentic, care să face pe celelalte „centre” imaginare să treacă pe un loc doi. Gloata nu poate spera decât la un model – și zâmbește că de fapt… „toți suntem modele pentru cineva”. Egalitarismul acesta năucește lumea.

Un individ filmează cum un bătrân – rețineți, un bătrân! – descarcă un tomberon plin de gunoi într-o apă curgătoare. Apoi, cameramanul de ocazie se repede să posteze pe facebook marea sa realizare care se dorește a fi moralizatoare. „Priviți câtă nesimțire, cât rău face acest om naturii! Să îl oprească cineva! Și mai este și bătrân…” Deci bătrânul se crede singur în natură, dar nu, a mai apărut un om – sunt doi în pustietatea aceasta, unul care scuipă pe natură, iar celălalt care îi face morală cu telefonul. Iar acesta din urmă este un model de urmat! Este moralizatorul nostru, cel demn, care a găsit soluția la răul dublului său! Modelul observă, simulează moralitatea, apoi își vede de drum. Cum ar fi procedat un erou? În primul rând nu ar fi arătat cu degetul la toți ceilalți, adică la gloată, ce mare realizare a făcut el. Nu ar fi scos telefonul să filmeze. S-ar fi repezit scurt în gâtul bătrânului, i-ar fi dat o lecție aruncându-l în apă, i-ar fi smuls tomberonul din mâini și l-ar fi dus unde-i este locul. Eroul nu trebuie să fie văzut de nimeni, nu trebuie să facă un stadion din acest gest. Cam ăsta ar fi drumul de la model la erou! De ce nimeni nu ne salvează? Deoarece avem modele, multe chiar, și niciun erou!


Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro