ortooxacell kiss2022.gif Flax

RESTITUIRI – Ioan N. RADU – Oameni de ieri și de azi ai Dâmboviței

   Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume mai bună și, cu siguranță, îi învață pe îngeri să construiască rachetomodele, pe care le lansează în fiecare zi, acolo, în rai… Am în arhiva mea de suflet mai multe articole despre oameni de ieri și de azi ai Dâmboviței noastre, scrise cu migală și pasiune de dragul meu prieten, pe care, iată, le restitui aici, în fiecare săptămână… (Ionuț  Cristache) 

 

Oameni de ieri și de azi ai Dâmboviței

 

   Azi despre ALEXANDRU C. VISSARION…  S-a născut la 13 septembrie 1899, la Costeştii din Vale, judeţul Dâmboviţa. A fost cadru didactic universitar, publicist în domeniul aviaţiei şi un pasionat al călătoriilor interplanetare şi interstelare.  Era fiul natural al lui Constantin Vissarion,  brutar macedonean venit din Grecia, ca mic negustor, cu dorinţa de a duce o viaţă mai îmbelşugată în România.  S-a căsătorit cu o româncă, Ilinca Sotir Dumitru, ţărancă din Costeşti Vale, Dâmboviţa. La puţin timp după căsătorie, pe 2 februarie 1879, s-a născut viitorul scriitor I. C. Vissarion despre care merită să amintim că a fost un aprig susţinător al lumii satului, a participant la răscoala din 1907 (v. romanul Răsculaţii -1910 şi drama socială Lupii – 1914), a fost creatorul basmului „ştiinţifico-fantastic” pe tema zborului cosmic (v. basmul Ber – Căciulă împărat – 1928) şi, nu ca ultim exemplu, remarcăm contribuţia sa în domeniul aeronauticii unde propune spre brevetare „Aeroplanul Vissarion 1”, o aeronavă convertibilă, deosebit de ingenioasă pentru acele vremuri (v. M. Oroveanu, Începuturile creaţiei tehnice aeronautice Româneşti – 1880-1918, Editura Militară, Bucureşti, 1981).

   După patru ani de căsnicie, Constantin Vissarion rămâne văduv în urma decesului soţiei Ilinca. Se recăsătoreşte şi va avea, cu a doua soţie, nouă copii.  În cea de-a doua căsnicie a lui Constantin Vissarion, la 13 septembrie 1899, in localitatea Costeşti Vale, se năştea cel mai mic dintre copiii familiei, Alexandru, care, în prima parte a vieţii, va trăi în atmosfera activităţilor celui descris mai sus, marcându-i pasiunile vieţii. 

   După terminarea şcolii primare şi a liceului, Alexandru C. Vissarion s-a înscris la Şcoala Politehnică Bucureşti, secţia electromecanică, unde după absolvire a obţinut diploma de  inginer diplomat în specialităţile electromecanică, motoare termice şi, interesant, aeronautică,  în 1926.  

   Despre  personalitatea  lui  Al. C. Vissarion,  privind  viaţa  şi  activitatea  sa profesională, nu putem oferi prea multe date, informaţiile noastre fiind limitate. Pentru unele date obţinute până în prezent, mulţumim pe această cale inginerului dr. Ioan Vasile Buiu, din Bucureşti şi profesorului Vissarion Stan, din Pucioasa.

   În decursul vieţii, îndeplineşte numeroase funcţii importante, printre care:

– redactor şef la revista „România aeriană“ (1930 – 1932);

– director la Atelierele C.F.R. Bucureşti – 1936;

apare în Anuarul pe 1936 pe  Lista experţilor AGIR,  la  p. 37;

– a fost cadru didactic la Şcoala Politehnică Bucureşti, din 1942 (asistent titular provizoriu – la catedra Locomotive);

– a fost profesor universitar la Institutul de Căi Ferate din Bucureşti;

   A decedat in 1981, la Bucureşti, după cum declară rudele. În ţara noastră, în perioada de după Primul Război Mondial, a existat o activitate teoretică şi de popularizare  a rachetelor şi zborurilor cosmice, care au constat în organizarea de şedințe de popularizare, editarea de articole, susţinerea unor interviuri. În această activitate se înscrie şi lucrarea-foileton scrisă de ing. dipl. Al. C. Vissarion, în revista „România aeriană”, în perioada anilor 1931-1932. Ciclul de articole a apărut sub titlul permanent „Motorul cu reacţiune şi călătoriile interstelare”, având ca precizări subtitluri formulate pentru fiecare articol în parte.

   Avem la început un ciclu de articole axate pe teme concrete de deplasare prin reacţie:

– „Fuzeea. Introducere. Principiul Fuzeei. Combustibili” ;

„Combustibili (II)”;

„Motorul cu reacţie”;

   Următoarele două articole ne arată modalităţile de folosire a acestor fuzee:

 -„Posibilităţile întrebuinţării fuzeelor”; 

 -„Trimiterea de fuzee – proiectil în jurul Lunii şi revenirea ei pe Pământ”.

   Au apărut într-un număr triplu al revistei, pentru lunile august-octombrie 1932. În  ultimele două articole ni se oferă posibilităţile de a ne deplasa în spaţiul cosmic prin tratarea  temelor tentante pentru acele vremuri: „Călătorii în Lună” şi „Călătorii interspaţiale şi intersiderale”. Aceste materiale au fost tipărite într-un număr dublu al revistei „România aeriană”, în anul 1932. Publicarea acestui serial de articole în revista „România aeriană” demonstrează existenţa în ţara noastră a unui adevărat interes legat de zborul extraterestru, iar apariţia acestor articole se înscrie în preocuparea publicistică internaţională a perioadei.

   Articolele prezentate în cele aproximativ 30 de pagini de revistă prezintă interes pentru evoluţia astronauticii româneşti, fiindcă  acestea sunt realmente încadrabile ca temă. De asemenea, conţinutul ştiinţific neîndoielnic al expunerii, momentul apariţiilor acestora în dezbaterile naţionale şi internaţionale şi faptul că un material de asemenea amploare nu mai găsim în următorii douăzeci de ani în presa românească sunt acte intelectuale de mare valoare. A structurat cu competenţă nu numai problemele legate de rachete şi zborurile cosmice, ci şi pe cele legate de astronomie şi aviație. Se constată că ideile din text sunt susţinute cu explicaţii ştiinţifice şi reprezentări grafice sugestive şi lămuritoare.

   Considerăm, în ansamblu, că articolele lui Al. C. Vissarion, în care se găsesc atâtea informaţii competente privind rachetele, combustibilii, motoarele reactive, călătorite extraterestre etc. trebuie socotite ca făcând parte din lucrările teoretice româneşti in problemele astronauticii, adresate unui mediu neacademic, dar posesor de cunoştinţe adecvate.  Titlul serialului, „Motorul cu reacţiune şi călătoriile interstelare”, întinderea, structura şi conţinutul acestor articole constituiau, după experienţa noastră, elementele necesare elaborării unei cărţi cu temă bine conturată. Se constată că  perioada 1930-1940 a fost bogată în publicaţii destinate aviaţiei (ziare, reviste etc.) şi, în lipsa unei lucrări dedicate istoriei publicisticii aviatice românești unde am fi putut găsi evidenţe, analize, aprecieri etc, noi ne limităm la cele de mai sus. Credem că, la o cercetare pagină cu pagină a revistelor de aviaţie, istoria astronauticii româneşti s-ar îmbogăţi cu noi şi noi materiale, elaborate de specialiştii români, referitoare la Cosmos.

   Considerăm ca absolut necesară o cercetare sistematică menită a preciza mai bine viaţa, opera şi  preocupările în domeniul astronautici ale lui Al. C. Vissarion. De asemenea, ar fi utilă îmbogăţirea cu exponate adecvate a „Casei muzeu I, C, Vissarion”, din Costeştii din Vale, pentru o mai interesantă prezentarea şi a lui Alexandru C. Vissarion.

 

Ioan N. RADU a fost singurul campion mondial din istoria Târgoviștei, un pasionat cercetător în domeniul astronauticii, autorul unui număr impresionant de lucrări în domeniu, un spirit mereu tânăr și dascăl de „Carabella”… 

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media