În fiecare an, pe data de 20 iulie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie. Acesta provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.
În perioada sa pământeană Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsura cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi. Bătrânii spun că nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat şi astăzi. În această zi, în unele zone ale ţării, femeile cheamă copiii străini sub măr şi îl scutură pentru a le da de pomană. Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, data când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată dupa urcarea oilor la stână.
Legate de ziua Sfântului Ilie sunt şi alte superstiţii:
– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindina)
– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri şi mere la biserica şi se impart de pomană
– se duc berbecii la berbecar
– dacă tună vor fi merele şi alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile
– se ţine „Târgul de fete de pe Muntele Găina” din judetul Alba