ortooxacell kiss2022.gif Flax

DÂMBOVIŢA: Biserica Rebegeşti, supraînalţată cu 3,5 m că să fie salvată din calea apelor

Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” –Rebegeşti, actualmente Crețulești, din satul Mănăstirea, comuna Crevedia, județul Dâmbovița, cunoscută si ca „biserica dintre ape”, este un monument istoric situat pe digul care separă lacurile Zmeul si Buftea care a fost ridicat în 1669 de marele logofăt Radu Crețulescu, proprietar al satului si fratele său Pădure Postelnicul. Asa cum reiese din pisania lăcaşului de cult aflată pe peretele exterior aflăm că „această sfântă si dumnezeiască biserică ziditu-s-a din temelia ei de noi robii lui Dumnezeu Radu vel logofătul si Pădure Postelnicul, feciorii lui Stan Logofătul din Crețuleşti. În lauda celui de minuni făcător si arhiereu Sf. Nicolae de la Mira, sfârşindu-se zugrăvitul cu totul la noiembrie din 1 leat godina 1669 ca să fie de pomană nouă si părinților noştri pentru iertarea familiilor de păcate “.


Biserica a fost construită în formă de navă îngustă, dreptunghiulară, cu o absidă unică spre răsărit si are aspectul bisericilor moldoveneşti datorită acoperișului de șiță în două ape ridicat în locul turlelor, având la mijloc un brâu încadrat de cărămizi late, iar in partea superioară se termină prin două arcuri în formă de semicerc, unite într-o consolă. Monumentul are ferestre înguste mărginite cu un arc cu vârf, având chenare de piatră cu un profil simplu săpat pe muchie, astfel încât, după forma lor, se pare ca sunt anterioare anului 1645, accentuând idea conform căreia biserica propriu-zisă este mai veche decât o arată pisania când era fără clopotniță, iar în 1669 este meremetisită, adăugându-i-se acum clopotnița peste pronaos, cu turnulețul care conține scara și pridvorul.

Naosul este complet separat de altar printr-o tâmplă de zid care urcă până în boltă, iar de pronaos este despărțit printr- un zid gros înalt de un metru și ușă de acces. Deasupra tâmplei de zid se înalță trei arcade, sprijinite pe doi stâlpi, iar arcurile largi, sprijinite pe console proptesc calota naosului, construcție ce se repetă și în pronaos. Acest tip de construcție moldovenească se răspândește și în Tara Românească începând din anul 1646 când Vasile Lupu zidește la Târgoviște Mănăstirea Stelea. De altfel, ca arhitectură, biserica din Rebegești se aseamănă cu cea de la Săcuieni, cu Sf. Nicolae din Târgoviște, dar și cu bisericile Sfinții Arhangheli și Sfinții Împărați din Târgoviște, toate fiind ctitorite cam în aceeași epocă.

Pictura interioară păstrează elemente ale celei bizantine dar se observă si influențe ale perioadei dintre renaștere si baroc. Astfel, se pot deosebi două perioade ale picturii. Prima, veche, bine păstrată mai ales în naos cu figuri viu colorate caracteristice secolelor XVII-XVIII, iar cea de-a doua reprezentată în pronaos, unde figurile ctitorilor sunt redate la dimensiuni mari,  pictura având o calitate inferioară. În fresce sunt reprezentați Pădure Postelnicul si jupânița lui Dochița si fiii Pană, Mateiaş precum si Radu Logofătul cu jupânița si fiul Pârvu.


Ca o particularitate arhitectonică, lăcașul de cult reprezintă una dintre primele biserici din România care a fost supraînălțată cu 3,5 m fără a fi afectată construcția, pentru a nu fi inundată de apele lacului din apropiere. Acestă supraînălţare a avut loc după ce Administraţia Uzinelor Comunale ale oraşului Bucureşti (U.C.B.) au avut iniţiativa de a sistematiza lacurile care înconjurau nordul capitalei, hotărându-se creşterea rezervei de apă a lacului Buftea prin construirea unui baraj de pământ de 5 m înălţime, iar apele lacului au crescut cu 3,5 m,  având ca rezultat inundarea subsolului bisericii. În acest context, Comisia Monumentelor Istorice a respins ideea de reconstruire a acesteia în altă parte protestând prin preşedintele ei, istoricul Nicolae Iorga care semnala valoarea deosebită a bisericii şi a picturii murale, singura soluţie fiind înălţarea subsolului bisericii pentru a creşte nivelul podelelor cu 3,5 m (4,5m). Datorită importanței arhitectonice a monumentului, biserica s-a aflat şi în atenţia arhitectului Nicolae Ghika –Budeşti, care în 1934 publica în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice un studiu complex și pertinent despre biserica din Rebegești. În urma cercetărilor întreprinse la fața locului, Ghika-Budești aprecia că forma actuală a bisericii era rezultatul unei restaurări prin care au fost înlăturate o turlă din lemn, cu baza din cărămidă şi un pridvor din lemn. Odată cu lucrările de ridicare a subsolului s-au realizat şi intervenţii asupra monumentului cum ar fi: conservarea parţială a stratului de tencuială originară, care a fost uşor zgâriată pentru aderenţa stratului de tinci (3-4 mm) şi montarea pe latura de sud a altarului a unui ancadrament din lemn, provenit probabil de la bisericuţa din lemn menţionată în hrisovul care atestă construirea bisericii lui Iordache Creţulescu, din Bucureşti.

Lucrările dificile de supraînălțare s-au derulat între lunile iunie-octombrie 1935, sub coordonarea lui Emil Prager (1888-1985), Tiberiu Eremia (1875-1978), Nicolae Caranfil (1893-1978), după un proiect al inginerului Pavel Dorin (1900-1979). Detalii despre realizarea acestei lucrări au apărut în revista franceză „Science et Industrie”, ediția „Travaux” din 1938, unde inginerul Emil Prager descrie cum biserica se prezenta ca un bloc de zidărie având 17,10 m lungime pe 6,70 m lărgime si 7,10 înălțime, greutatea totală a bisericii fiind de 750 tone, iar presiunea transmisă asupra terenului fundației fiind de 1,20 kg/cm2. În prima etapă s-a realizat o centură de 1,10 m lățime si 0,80 m înălțime din beton armat care să inconjoare zidaria exterioară a bisericii, urmată de lărgirea fundației vechi cu 2,10 m prin executarea a două grinzi una interioară si alta exterioară. A doua etapă a însumat operațiunea de supraînălțare a subsolului bisericii cu 3,50 m si izolarea acestuia cu un strat bituminos, noua podea fiind din beton armat. Operaţiunea de supraînălţare a subsolului bisericii a constat din : montarea unor schele în 18 puncte; manevrarea acestora cu ajutorul unor leviere de oţel de 2,50 m lugime de către trei bărbaţi, iar o strângere de şurb reprezenta 14 mm; înlocuirea schelelor cu dale din beton armat de 140 mm şi zidirea golurilor dintre grinzi; atingerea înălţimii de 3,50 m şi izolarea subsolului cu un strat bituminos, noua podea fiind din beton armat.

Astfel, prin supraînălțarea în 1935 a Bisericii din Rebegești, s-a putut recupera un ansamblul de pictură murală de o deosebită valoarea artistică şi documentară.

Prof. Dr. Cornel Mărculescu

Școala Gimnazială Dora Dalles Bucșani

Icoana sec XIX, reprezentându-l pe Sfântul Nicolae

 

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media