Uniunea Salvați România a depus amendamente la Legea integrității prin care solicită ca declarațiile financiare ale tuturor demnitarilor să fie publice și accesibile oricărui cetățean. Inițiativa vine ca răspuns la decizia Curții Constituționale care a blocat publicarea declarațiilor de avere, USR propunând o soluție care respectă decizia CCR și menține, totodată, principiul transparenței.

Contextul: decizia CCR și riscul opacizării averilor publice

Decizia Curții Constituționale a României a creat un vid legislativ în ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, risc pe care USR îl consideră inacceptabil într-o democrație funcțională. „Decizia Curții Constituționale nu trebuie să devină un paravan pentru lipsa de transparență”, transmite partidul, subliniind că cetățenii au dreptul să știe cine îi conduce și cu ce avere.

Trebuie menționat că parlamentarii USR membri în Comisiile juridice depuseseră încă din octombrie 2025 un proiect de lege pentru menținerea caracterului public al declarațiilor de avere, proiect aflat și în prezent în dezbaterea Parlamentului.

Soluția USR: generare automată și transparență fără excepții

Amendamentele depuse propun un mecanism concret și automatizat: platforma e-DAI a Agenției Naționale de Integritate (ANI) va genera automat o declarație de interese financiare pentru fiecare demnitar. Documentele vor cuprinde informații despre terenuri, locuințe, bunuri de valoare, conturi bancare, acțiuni, credite și venituri, toate accesibile publicului.

Propunerea nu prevede nicio excepție în funcție de rangul sau funcția deținută. Obligația de transparență ar urma să se aplice de la Președintele României, premier și miniștri, până la parlamentari, primari, președinți de consilii județene, judecători ai Curții Constituționale și membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Radu Mihaiu: „Facem din această reformă una care să pună România pe drumul corect în Europa”

Radu Mihaiu, reprezentant USR, a declarat că amendamentele depuse urmăresc transparentizarea declarațiilor financiare cu respectarea deciziei CCR. „Analizăm, de asemenea, celelalte cereri ale societății civile pentru a face din această reformă una care să pună România pe drumul corect în Europa”, a afirmat acesta, indicând că dialogul cu organizațiile civice rămâne deschis în procesul de definitivare a soluției legislative.