Plouă, plouă întruna, asta nu e vară, nu a purtat niciodată sandalele cele noi. Și dacă nu ar ploua, la birou e prea frig, îi îngheață picioarele și în pantofi, cum ar fi dacă ar veni în sandale? Să vină odată vara, distracția, e urât, plouă și e frig. Ce vară e asta fără soare, … Citește mai mult

Acuz! Acuz în primul rând pângărirea și distrugerea limbii române! Acuz pe trădătorii de neam și de țară. Dar mai mult pe cei care distrug zilnic limba aceasta. Integritatea teritorială a țării este clar că nu o să rămână aceasta de astăzi în următoarele două decenii. Nu este posibil având imbecili pe toate fronturile care … Citește mai mult

România are nevoie de implicarea noastră, la orice nivel. Deviza artizanilor României moderne, Brătienii, a fost „Prin noi înșine!”. Cred că oamenii de bună credință din aceasta țară nu trebuie să îi mai lase pe plagiatori, pe vânzători de flote, pe EBE și pe „individe din partidul în jeansi”  să le confiște viața și visele. … Citește mai mult

Ne facem loc printre evenimente, grăbiți, taciturni… Ne bucurăm de trecerea unei zile, în așteptarea alteia. Alergăm disperați să bifăm încă o noapte dormită, încă un meci văzut, încă o bancnotă cheltuită. Ne arde la lingurică să treacă timpul în așteptarea unui „ceva” important, extrem de important. Și „ceva”-ul se-ntâmplă, dar între timp a mai … Citește mai mult

Nota  autorului:  Addenda la editorialul domnului Daniel Tache, Pe urmele lui Perceval…   De când sunt, românii, după cum se cunoaşte, n-au fost făcuţi şi pace să fie miliardari. Au trăit mai mult de azi pe mâine şi din an în Paşte. Cu toate că regula îşi are excepţiile ei, aşa cum alţii visează acţiuni … Citește mai mult

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne… e poate invocaţia pe care am auzit-o cel mai adesea în ultimele decenii de la căderea formală a comunismului românesc. Mai mereu când de pe ecranele televizoarelor unii şi alţii ne vorbesc despre corupţii lor (căci, indiferent cine vorbeşte, corupţii sunt întotdeauna ai celorlalţi) se strecoară în discuţie şi … Citește mai mult

„ Iubi-Te-voi,  Doamne!”   Gândul la ziua care urmează, la ce va fi, îi neliniștește pe oameni. „Auză-te Domnul în ziua necazului, scutească-te numele Dumnezeului lui Iacob. Trimită ție ajutor din locașul Său cel sfânt și din Sion sprijinească-te pe tine. Pomenească toată jertfa ta, arderea de tot a ta bine plăcută să-I fie. Dea … Citește mai mult

  Probabil că după „prezidențialele” din toamnă…. Pentru  că uite așa i se cam întâmplă fiecăruia cred, de mai multă vreme, în fiecare zi:  deschid televizorul și bineînțeles că pe ecran, ca un făcut, e… publicitate. Parcă toate televiziunile funcționează potrivit „legilor lui Murphy”, toate sunt „programate” să difuzeze simultan, la aceleași ore, cu aceeași … Citește mai mult

Când se trezeşte în lumina cenuşie a propriei persoane nedrogate şi dincolo de anxietăţile sale falice, autorul român vede realitatea în negru. Având o imagine supraevaluată a propriului grad de înţelegere a realităţii, acesta e negru în cerul gurii şi porneşte cu elanuri de muscă la arat să tune şi fulgere împotriva României şi românilor. … Citește mai mult

Ion Roiban este unul dintre puținii artiști pe care cel mai ades îl poți găsi numai în lucrările lui. Ion Roiban este un artist cameleon, un artist ce își ,,ascunde” cu grație biografia în operă, în lucrul început și dus întotdeauna la capăt cu orice risc. Ion Roiban este nu doar un artist harnic și … Citește mai mult

  M-am distrat serios, atunci când prietena mea mi-a istorisit întâmplarea care a lăsat-o fără grai zilele trecute. Deschizând geamul bucătăriei apartamentului său de la parter a văzut un bărbat, aplecat cu spatele la ea, deasupra unui aranjament floral cu care doamna se hotărâse să înfrumuseţeze spaţiul public, lucru inutil de altfel, de vreme ce, … Citește mai mult

Acum o săptămână am  „sărbătorit” 4 iulie, ziua Independenţei S.U.A, cu un cuplu de americani din California, veniţi în vizită prin România, mai exact, în Sibiu. Am gătit împreună, ne-am uitat la meciuri împreună, am făcut mici excursii şi am discutat. Bineînţeles că cei doi americani     mi-au spus că au fost sincer impresionaţi de ospitalitatea … Citește mai mult

Parcă se simte un miros pipernicit de vacanță.  De la o vreme se scurtează. Și trece șontâc. Mama mi-a spus că așa li se întâmplă oamenilor mari. Dar eu nu-s un om mare. Alerg, alerg cu trenul să mă întorc pentru o săptămână în camera mea și să fiu iar. Eu cu mine. Acasă însă, … Citește mai mult

Există în mass-media, în librării sau pe internet, mii și mii de îndemnuri motivaționale despre cum oamenii ar trebui să-și urmeze visele. Adevărul este că marile realizări ale omenirii au început cu sădirea acestora… dintr-o ghindă se naște un stejar… La fel se întâmplă cu visele celor curajoși. Și spun curajoși pentru că viața deseori … Citește mai mult

Îmi aduc aminte cum priveam odată, stând pe o bancă, orașul, oscilând între o pustietate enervantă și o agitație teribilă. Sunt acele zile când stai cuminte și aștepți anumite persoane și, de plictiseală, ai vrea să te întinzi pe banca din mijlocul orașului, să nu-ți pese, să uiți de tot ceea ce roiește în jurul … Citește mai mult

Am fost plecat de ceva vreme dintre paginile acestei gazete. Pot invoca motive ce țin de universitate, muncă sau chiar concedii, dar prefer să nu o fac și să mă rezum la a spune că mă bucur că m-am întors. Însă, pentru că acesta este un supliment de cultură, iar cultura nu își găsește mereu … Citește mai mult

Încă o aniversare în care trebuie să zâmbesc și să mulțumesc la nesfârșit. Se presupune că ar trebui să mă simt altfel? Mai „bătrână”, mai înțeleaptă sau poate ar trebui să iau repejor câteva decizii și să-mi schimb total modul de viață?   Ei bine, mă simt exact la fel ca acum 24 de ore; … Citește mai mult

  Privirea mea curge printre șiroaie de apă, scormonește trecut și prezent, oprindu-se tristă în poarta morții… Se naște noaptea în șoapta mea de durere, iubire e numele ei, dar nimeni n-o știe, strigătul meu e mut ca și viața.               19. M-am întors de la Paris la jumătatea lui iulie. Oraşul fierbea, … Citește mai mult

AM  FOST  UN  COPIL  REUȘIT?  (12)     În timpul primei mele copilării, strada Aurel Vlaicu era o veritabilă stradă de mahala.. Era de fapt o uliță noroioasă, unde pavajul urma să apară abia pe la sfârșitul anilor 50. Asfalt, ioc! Canalizare, ioc! Gropi și hârtoape, din abundență! Bașca, la câțiva pași de locuința noastră, … Citește mai mult

  Ion Creangă proslăveşte femeile care zămislesc. Cele sterpe, nefertile sînt condamnate, batjocorite, luate în rîs. Moş Nichifor Coţcariul este „teoreticianul” (din stirpea lui rabelaisianului Panurge, cel care era în dilemă: să se însoare, să nu se însoare) acestei polarităţi fertil-nefertil. Referindu-se la baba lui, care nu-i făcuse copii, moş Nichifor spune clar, cu cinism: … Citește mai mult

                       Pentru  Ticuţǎ– pentru cǎ a fost  şi  Paul-Mircea –pentru cǎ   n-a știut…                                      „Nothing human disgust me unless is unkind, violent.” (Hannah, in The Night of the Iguana)                                                                Când te naști ți se dau                                                            două șanse: să fii fericit                                                                  ori să … Citește mai mult

Când plecam de la tine eram mereu îm urma mea cu un pas   ammélie gautier (2) Ești ca o rochie frumoasă de seară, pe care n-a purtat-o nici o femeie. Și moartea se prelinge în tine ca sperma altui bărbat. E o zi suficent de anostă ca să nu fie notată în nici o … Citește mai mult

    1. și te-am iubit ca pe un tren de marfă ce nu oprește-n stații niciodată (țigară pentru doi)   2. și mă vei tatua pe palma mîinii stîngi cu care îmi vei face semne de adio (the winner takes it all)   3. călătorim eu umbra ta călcată în picioare ( un țărm … Citește mai mult

  Iubitul meu lacustru   La marginea ploii strecurăm sentimentele înghețate și frunze ude dintr-o existență lacustră, din care am evadat într-o toamnă fără culoare ucisă prea devreme. Te caut printre vorbe. Gesturile uitate mă împing să fac pasul clandestin, chiar dacă pe drum ne cad imaginile una câte una și culorile se șterg. Ne … Citește mai mult

NOTĂ:  Spre ştiinţa domnului  MIHAI  CONSTANTIN  RANIN, noul și vechiul manager al Teatrului Municipal „Tony Bulandra”, că în Târgovişte se scrie şi teatru!                                                                             Personajele:                                                                                                                                                – Clientul;                                                                       – Frizerul;      Decorul:   Interiorul minimal, mai aproape de aspectul retro, al unei frizerii. În partea dreaptă a scenei, uşa de intrare … Citește mai mult

Memoria este enervant de selectivă atunci când e vorba de amintiri neplăcute. Nu ştiu cum se face, dar le păstrează intacte, ferite de intemperiile anilor şi ale bătrâneţii. Iar mintea îmi zboară către anul 1987, când dorinţa mea de a pleca în tabără devenise o realitate palpabilă, după câţiva ani de aşteptare înfrigurată. Aşa am … Citește mai mult

  Xxx    Erica OPREA, prietena noastră de la CULTURA  DE  SÂMBĂTĂ, a luat bacalaureatul cu 10… Dacă o citiți în CORESPONDENȚELE  ei  SUBIECTIVE sunt sigur că înțelegeți ceea ce aș fi vrut să vă mai spun… (I.C.)   Xxx    La NOI! Chiar rupt în c., chiar scuturat de momente de exasperare, românul e fudul! Suntem … Citește mai mult