Haideti sa incepem cu un mic citat
„Statul român trebuie să se gândească la alte măsuri pentru a preveni veritabilul jaf la care au fost supuşi cetăţenii români, debitori la bănci. Fie cum a făcut Croaţia – conversia pe timp de un an la cursul iniţial al leului cu francul, fie chiar prin declanşarea unor anchete penale de amploare, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria. Fără discuţie că sunt mult prea multe coincidenţe în spaţiul est european, ţări emergente ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană: ar putea fi vorba de grupuri organizate infracţionale transfrontaliere, iar statul român are datoria să cerceteze dacă nu cumva cetăţenii români au căzut pradă unor astfel de grupuri infracţionale”.
[Horatius Dumbrava, judecator, membru CSM, juridice.ro, postarea de azi].
Ce infractiuni ar fi putut savarsi bancile sau reprezentatii acestora ca persoane fizice?
In primul rand, trebuie spus ca exista o raspundere penala a persoanei juridice – a bancilor si o raspundere penala a persoanei fizice.
Ce infractiuni ar putea fi:
I Ascunderea la negociere a anumitor aspecte le contractului sau al cursului: INFRACTIUNEA DE INSALACIUNE.
Inselaciunea este reglementata in cuprinsul art. 244 din noul Cod penal, in doua variante de comitere a faptei. Prima, cea simpla, consta in inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust si daca s-a pricinuit o paguba, fiind pedepsita cu inchisoarea de la sase luni la trei ani. A doua varianta, cea agravata, incrimineaza folosirea de nume sau calitati mincinoase ori alte mijloace frauduloase in vederea savarsirii faptei, limitele pedepsei cu inchisoarea fiind de la unu la cinci ani.
In cuprinsul Codului penal din 1969, inselaciunea in conventii avea o reglementare distincta. Mai exact, prin art. 215 alin. (3) era incriminate inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate. Aceasta incriminare speciala nu a mai fost preluata in actuala reglementare, fapt ce nu coincide cu o dezincriminare a
inselaciunii in conventii, fiind incidente si in aceasta ipoteza dispozitiile cu arie generala din cuprinsul art. 244 din noul Cod penal. E de notat, totodata, faptul ca a disparut conditia privind caracterul determinant al erorii in care a fost indusa persoana vatamata, in lipsa careia nu ar fi incheiat sau executat contractul. Acest aspect este pe alocuri redundant si, oricum, aproape imposibil de probat in practica, avand o componenta majora de ordin subiectiv.
O conditie unanim acceptata pentru retinerea infractiunii de inselaciune in conventii o reprezinta actiunea faptuitorului de amagire a unei persoane, astfel incat aceasta sa dobandeasca o reprezentare denaturata, falsa, asupra unei anumite situatii, cu prilejul incheierii sau executarii unui contract. In lipsa utilizarii unor metode dolosive din partea faptuitorului, apte a induce sau a mentine in eroare persoana vatamata la incheierea si executarea contractului, simplul refuz al indeplinirii angajamentelor contractuale asumate nu atrage incidenta legii penale.
II Daca au existat scapari ale angajatilor bancilor sau chiar al sefilor: ABUZ IN SERVICIU.
Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Exista o discutie daca un reprezentant al unei banci este functionar sau nu.
Funcţionar public
(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
III Daca au existat intelegeri intre diferite banci,din diferite state ar putea exista infractiunile de:
SPALARE DE BANI SAU CHIAR GRUP INFRACTIONAL ORGANIZAT.
Răspunderea penală a persoanei juridice şi a persoanei fizice:
Infracţiunile pedepsite cu închisoare sau amendă Potrivit art. 135 din Codul penal, persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice, dar răspunderea acesteia nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte.
Pentru persoana juridică, pedeapsa principală este amenda, la care se pot adăuga pedepse complementare – dizolvarea, suspendarea activităţii, închiderea unor puncte de lucru, interzicerea dreptului de a participa la proceduri de achiziţii publice, plasarea sub supraveghere judiciară şi celelalte, astfel cum sunt prevăzute prin art. 136 din Codul penal.
Gestiunea frauduloasă, prin pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă, iar acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Faţă de aceste câteva repere din Codul penal, reglementările specifice, pe domenii, stabilesc infracţiunile de care sunt pasibile persoanele fizice răspunzătoare din cadrul persoanei juridice.
Ne intrebam rhetoric: daca fiecare roman cu credit ar depune o plangere penala, ce s-ar intampla?
Poate anul 2015 ne va oferi raspunsul la aceste intrebari.
Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU
[email protected]
0745150894
Facebook
WhatsApp
TikTok
