La mijlocul lui martie totul s-a închis la New York City. Desigur, nu metroul, care rămâne extrem de gol, chiar și la ore de vârf. Și nu alimentarele… Deschise au rămas și magazinele de băuturi alcoolice, precum și spitalele. Altfel, totul a fost închis, deschis, închis și iar pe jumătate deschis. Peste 30,000 de oameni au murit din COVID-19. Casele de funeralii nu făceau față. Sute de mii au fost îngrijiți în spitalele care erau aglomerate peste capacitate.
Un an mai târziu teatrele de pe Broadway rămân închise: sau 1,3 milioane de oameni care au fost amatori de operetă și teatru scump au putut, în sfârșit, economisi. Dar muzeele s-au deschis. Numai că, puțini oameni îndrăznesc să le viziteze: în jur de 30%… Hotelurile și restaurantele, dacă nu chiar falimentare, și de cele mai multe ori goale, au în jur de 50% din numărul lor normal de clienți. Turiștii s-au întors. Pe aici și pe acolo… Am început să ne vaccinăm și speranța a reînviat, cinematografele și-au introdus matinee, doar doar cinefilii se reîntorc la vechile obiceiuri. Numai că, multe locuri de munca s-au pierdut, iar prognoza este că vor trebui în jur de 4-5 ani până când șomajul va ajunge la niveluri dinainte de pandemie.
COVID a produs și efecte pozitive. Chiriile au scăzut cu mai mult de 25%. Ce s-a închiriat cu $3400 se poate acum închiria cu $2700. Pentru că familiile părăsesc orașul. Aproape 200 000 de familii (deci în jur de o jumătate de milion de locuitori) într-un singur an… Și la birou, în jur de 15% din forța de munca s-a reîntors.. Și am scăpat de Trump. Minunat….
DANA NEACȘU este doctor în filosofie, lector de drept la COLUMBIA LAW SCHOOL, din New York, profesor adjunct la BARNARD COLLEGE – Columbia University, dar și dâmbovițeancă de pe malurile Ialomiței…