ortooxacell kiss2022.gif Flax

COSTIN TUCHILĂ – Privirea și cadrul

Prima lectură a „Doinei” de Mihai Eminescu

 

În seara zilei de 5 iunie 1883, Mihai Eminescu citește la Iași poezia Doina în prezența câtorva membri ai „Junimii”, la o mică adunare ad-hoc. Venit la Iași de la București pentru festivitatea de inaugurare a statuii lui Ștefan cel Mare, poetul intenționa să citească textul în public, chiar la acea festivitate, dar s-a răzgândit, se pare, în ultima clipă. Nu putem face presupuneri asupra motivului renunțării, sursa credibilă a primei lecturi fiind, desigur, amintirile lui Iacob Negruzzi: „Efectul acestor versuri pesimiste care contrastau aşa de mult cu toate celelalte ode ce se compusese cu ocaziunea acelei strălucite serbări fu adânc, indescriptibil. În contra obiceiului Junimii, căreia nu-i plăcea să-şi manifeste entuziasmul, pentru întâia dată de 20 de ani de când există societatea, un tunet de aplausuri isbucni la sfârşitul cetirii şi mai mulţi dintre numeroşii membri prezenţi îmbrăţişează pe poet.”

Poezia fusese scrisă probabil în primăvara anului 1883 ca o continuare a poemului La arme. Totuși, care să fi fost motivul pentru care Mihai Eminescu nu a citit Doina la o adunare atât de importantă, când se dezvelea statuia ecvestră a domnitorului venerat de poet și invocat cu înflăcărare chiar în text, în fața Palatului Domnesc (Palatul Culturii de astăzi; opera aparține sculptorului francez Emmanuel Frémiet, autor și al statuii lui Mihai Viteazul din fața Universității bucureștene, 1876). După multe vreme, Ioan Slavici își amintea că Eminescu i-ar fi mărturisit: „nu mi-am citit la dezvelirea monumentului poezia fiindcă nu mă simţeam bine şi eram chinuit de temerea ca nu cumva să zic ori să fac ceva nepotrivit cu împrejurările…” (Amintiri, 1924). Posibil, mai ales că la festivitate au participat și regele Carol I și regina Elisabeta și alte oficialități. Sigur, poate că acesta nu ar fi fost pentru Eminescu un motiv să-și cenzureze intenția, dacă legăm conținutul acestei poezii în care unii au văzut doar o formă de exaltare a xenofobiei (exagerând) de publicistica sa din „Timpul”. Mai degrabă a considerat că momentul n-ar fi chiar cel mai potrivit, era totuși unul festiv dedicat marelui voievod.

Întors la București, poetul avea să scrie în ziarul „Timpul” șapte articole. În cel din 11 iunie citim, în tonul cunoscut din întreaga publicistică politică eminesciană: „…s-ar fi cuvenit zicem ca acest mare geniu român, revenit între noi în imagine plastică, în carne şi oase de bronz, să treacă la nemurire în ochii celor vii fără a fi exploatat în trecerea sa. Dar regimul roşu nu a voit aşa şi a trebuit ca, după pielea de bronz a lui Ştefan cel Mare, să-şi tragă el o porţiune de glorie şi de mărire pe seama sa… Pun apoi în gura Maiestăţii Sale vorbele următoare: «Încredinţez Iaşilor, leagănul Unirii, această statuie!…» Cum? M. Sa, după guvernul roşu, poate încredinţa cuiva un lucru ce nu este al său?…”

Despre Doina eminesciană, ca și despre ideile, opțiunea politică, stilul publicistic eminescian s-a scris mult și încă se va mai scrie, cu sau fără îndreptățire și argumente, înțelegând mai mult sau mai puțin epoca. În cazul Doinei, atenția s-a concentrat foarte mult pe conținut, uneori exagerându-se și deturnând unele semnificații. Mai puțin însă, despre muzicalitatea aparte a acestei poezii, extraordinară ca formă și fluență a versurilor, în care până și inversările de topică și rimele rare produc efecte încă surprinzătoare, greu de egalat. Iată, dintre rimele rare, prima: „Tisa/plânsu-mi-s-a”, de-a dreptul uluitoare ca formă de limbă poetică (nu trebuie neapărat, chiar dacă e imposibil până la urmă, să analizezi și semantic aceste rime). Sau asonanța: „Hotin/ne-o ațin”. Și: „Săcele/acele”; „oară/piară/hotară”.

Doina a apărut prima dată în revista „Convorbiri literare”, Iași, anul XVII, nr. 4, 1 iulie 1883. Perpessicius a identificat opt variante ale textului.

 

COSTIN TUCHILĂ este un foarte cunoscut jurnalist cultural și critic literar român, un foarte apreciat realizator de teatru radiofonic, a lucrat la Societatea Română de Radiodifuziune, Redacția Teatru și este Redactor-șef la Revista Culturală Leviathan…

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media