Cornel Nistorescu la B1 Tv: Ion Stan a pus probleme SRI-ului, care a decis eliminarea sa!

      Afirmații tranșante ale cunoscutului jurnalist, Cornel Nistorescu, în emisiunea „Ultimul Cuvânt” realizată de Cătălin Ștriblea la postul B1 Tv. Nistorescu a declarat că în opinia sa, dosarul deputatului de Dâmbovița Ion Stan a fost instrumentat de SRI și că serviciile au vrut să scape de acesta din cauza divergențelor de opinie dintre parlamentar și conducerea serviciului. Nistorescu spune că a fost la termenele de judecată ale procesului de la Înalta Curte de Justiție și Casație, unde Stan a  fost condamnat în primă instanță la 2 ani de închisoare cu executare, și infracțiunea de care este acuzat nu a fost probată:

„Am asistat la cel puțin 7 termene în dosarul Ion Stan. Deputatul care a  fost în comisia SRI și în comisia SRI dacă citiți declarațiile sale politice și interpelările sale veți vedea că el pune niște probleme SRI -ului, probleme care au dus la decizia de eliminare a lui. Am văzut înregistrările făcute de SRI, prezentate de un ofițer de la SRI: Nu se vede nimic, nu se înțelege nimic: te face din niște lucrături de la laborator ale SRI-ului de nu te aduni.

Ion Stan este (n.r.condamnat) pentru o infracțiune electorală neprobată, fiind pus în această situație din cauza unui conflict pe care l-a avut cu SRI și mai ales cu conducerea SRI.

Am văzut probele, am văzut acele filmări pe care le-a prezentat SRI ca fiind rezultatele muncii lor pe tehnic, am văzut și expertizele, niște lucruri absolut halucinante”, a spus jurnalistul, în emisiunea Ultimul Cuvânt.

         Deputatul PSD, Ion Stan a fost vicepreședinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. În noiembrie 2012, Stan a fost ridicat de procurorii DNA  pentru trafic de influență. În ordonanţa de începere a urmăririi penale se arată că existau date şi indicii temeinice că în perioada 12-14 noiembrie 2012, Ion Stan, deputat în Parlamentul României, a pretins de la un denunţător 130.000 lei, bani destinaţi pentru achiziţionarea combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum şi pentru achiziţionarea unor produse alimentare ce urmau a fi împărţite în preajma alegerilor parlamentare.

      Ulterior presa a scris despre faptul că interceptările pe baza căruia Stan este judecat, ar fi ilegale.  Mijloacele de probă din dosarul cauzei sunt doar procese-verbale de redare în forma scrisă a interceptărilor. Transcrierea înregistrărilor este “editată, nefiind susţinută de originalul acestora, ci de duplicate.” Potrivit opiniei experţilor, duplicatele nu pot fi supuse expertizelor care să ateste autenticitatea redărilor / transcriptelor.

       Cu toate acestea, Stan a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare și 2 ani de interzicerea unor drepturi pentru infracțiunea de trafic de influență. Instanța a decis și confiscarea sumei de 580 000 de lei. Decizia nu este definitivă, Stan  făcând apel pentru un complet de 5 magistrați.

       Analizând declarația lui Cornel Nistorescu, legat de faptul că Stan i-a deranjat prin poziția sa de parlamentar pe șefii SRI, jurnalistul face referire, cel mai probabil și la o declarație politică a deputatului, din februarie 2012, cu câteva luni înainte de reținerea sa: „Proiectul de Lege privind statutul personalului serviciilor de informaţii consacră în plan legislativ practicile anticonstituţionale de subordonare politică a serviciilor de informaţii”. 

       În declarația publicată pe site-ul Camerei Deputaților, Ion Stan afirma:

Nu mă feresc să vă spun că am avut opoziţie şi din partea Guvernului şi a unor grupuri parlamentare (n. r. pentru modificarea Proiectului de Lege privind statutul personalului serviciilor de informaţii). O opoziţie indusă prin maşinaţiuni din partea unor şefi de servicii care, conştienţi că nu vor mai putea folosi serviciile în alte scopuri, au preferat să-şi lase subordonaţii fără statut. Este vorba în principal de şefii structurilor departamentale de informaţii, care excelau în obedienţa lor politică, dar şi de o tendinţă influentă din Serviciul de Informaţii Externe. Aceştia s-au opus în mod constant întregului pachet legislativ al securităţii naţionale, indiferent de iniţiator.

Poate părea paradoxal, dar şi serviciile din afara domeniului informaţiilor – SPP şi STS – au temporizat şi blocat legiferarea domeniului securităţii, revendicându-şi competenţe şi atribuţii prin care să-şi modifice natura şi caracterul conferit în momentul constituirii lor. Înverşunarea acestor structuri era şi este motivată de teama că noile legi le-ar repoziţiona acolo unde le e locul, fiindcă dezvoltarea structurală şi abuzul de competenţe le-a transformat în nişte mamuţi organizaţionali în permanentă cucerire de „teritoriu”.