AJFP Dâmbovița: modificările  Codului Fiscal aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018

Administraţia Judeţene a Finanţelor Publice Dâmboviţa a transmis o listă sinteză cu modificările aduse Codului Fiscal, prin OUG nr. 79/2017, aplicabile începând cu 01.01.2018. În lua decembrie au avut loc întâlniri cu contribuabilii pentru a prezentarea și clarificarea unor aspecte rezultate în urma acestor modificări.

 

  1. Legea nr. 209 din 3 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 875 din 7 noiembrie 2017).
  • începând cu data de 1 ianuarie 2018 vor fi scutite de impozit clădirile clasate ca monumente care au faţada stradală renovată sau reabilitată, inclusiv terenurile aferente acestora;
  • consiliile locale pot decide acordarea de scutiri şi pentru alte clădiri clasate ca monumente şi pentru terenurile aferente acestora.
  1. Ordonanţa de urgenţă nr. 79 din noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. din  noiembrie 2017).

IMPOZITUL PE PROFIT

  • A fost introdus un nou capitol – Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, norme care transpun prevederile Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.Astfel, au fost stabilite reguli noi cu privire la:
  1. a) Limitarea deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic.
  2. b) Regimul fiscal al transferurilor de active, de rezidenţă fiscală şi/sau de activitate economică desfăşurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare.
  3. c) Regula generală antiabuz.
  4. d) Reguli privind societăţile străine controlate

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

  • A fost crescut plafonul până la care persoanele juridice române sunt obligate la plata acestui impozit, de la 500.000 euro la 1.000.000 euro.
  • Au fost eliminate restricţiile privind eligibilitatea unor persoane juridice de a plăti acest impozit. Astfel, obţinerea de venituri din consultanţă şi management (în orice proporţie) nu mai constituie un obstacol pentru a plăti acest impozit, societăţile din domeniile: bancar, asigurări, jocuri de noroc, explorare zăcăminte petroliere şi gaze naturale, fiind eligibile şi ele pentru acest sistem de impozitare (cu condiţia ca veniturile să fie sub 1.000.000 euro/an).
  • A fost eliminată posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit în situaţia în care capitalul social depăşeşte 45.000 lei.
  • Cotele de impozitare au rămas aceleaşi: 1% (dacă există salariaţi), respectiv 3% (fără salariaţi) aplicate la volumul veniturilor.

IMPOZITUL PE VENIT

  • A fost scăzută cota de impozitare de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de venituri: a) activităţi independente; b) salarii şi asimilate salariilor; c) cedarea folosinţei bunurilor; d) investiţii; e) pensii; f) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură; g) premii; h) alte surse.
  • Pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală impozitul care trebuie reţinut se stabileşte prin aplicarea cotei de impunere de 7% la venitul brut (cota anterioară era de 10%).
  • Se menţine posibilitatea opţiunii pentru impunere finală a veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală, impozitul calculându-se prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut diminuat cu cheltuielile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
  • Au fost mărite cuantumurile deducerilor personale acordate persoanelor fizice pentru veniturile din salarii. Astfel, pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, deducerile personale sunt:
  1. a) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;
  2. b) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 670 lei;
  3. c) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 830 lei;
  4. d) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;
  5. e) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.
  6. f) pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc potrivit unui tabel prevăzut în Codul fiscal.

CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE (CAS)

  • Cotele de contribuţii de asigurări sociale şi persoanele obligate la plata acestora se modifică, astfel:
  1. a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale;
  2. b) 4 % datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
  3. c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
  • Prin urmare, pentru veniturile din salarii cota de contribuţie a angajatului la CAS va fi de 25% (anterior era de 10,5%), iar pentru angajator va fi de 4% sau 8%, în funcţie de condiţiile de muncă (anterior era de 15,8%).
  • Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, baza lunară de calcul al CAS o va reprezenta venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia. Contribuţia se va datora doar în situaţia în care venitul net realizat în anul precedent raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, va fi cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia. În caz contrar, persoana poate opta pentru plata CAS (nu este obligată).

CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE (CASS)

  • Cota de CASS este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii CASS, potrivit Codului fiscal.”
  • Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, baza lunară de calcul al CASS o va reprezenta nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia. Contribuţia se va datora doar în situaţia în care venitul net realizat în anul precedent raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, va fi cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia. În caz contrar, persoana poate opta pentru plata CASS (nu este obligată).

CONTRIBUŢIA LA ŞOMAJ – se abrogă.

CONTRIBUAŢIA PENTRU CONCEDII ŞI INDEMNIZAŢII DE SĂNĂTATE – se abrogă.


CONTRIBUŢIA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ – se abrogă.

CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE GARANTARE PENTRU PLATA CREANŢELOR SALARIALE – se abrogă

            CONTRIBUŢIA ASIGURATORIE PENTRU MUNCĂ

  • Angajatorii vor datora contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru veniturile din salarii plătite angajaţilor.
  • Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă este de 2,25%.
  • Baza lunară de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câştigurilor brute realizate din salarii şi venituri asimilate salariilor.

            TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

  • A fost introdusă o prevedere potrivit căreia organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială, că persoana impozabilă ştia sau ar fi trebuit să ştie că operaţiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind taxa pe valoarea adăugată care a intervenit în amonte sau în aval în lanţul de livrări/prestări.

            ACCIZE

  • A fost extinsă măsura confiscării cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile şi pentru situaţia deţinerii în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false.

            IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE

  • A fost majorat impozitul pentru mijloacele de transport cu masă de peste 12 tone.

 

PREVEDERILE OUG 79/2017 INTRĂ ÎN VIGOARE LA 1 IANUARIE 2018.

  1. Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3159 din 1 noiembrie 2017 pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată formulate de către persoane impozabile neînregistrate şi care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare (Monitorul Oficial nr. 892 din 14 noiembrie 2017).
  • Potrivit prevederilor art. 302 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilită pe teritoriul Uniunii Europene, poate solicita rambursarea TVA aferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în România, dacă, în conformitate cu legile ţării unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită în România ar avea acelaşi drept de rambursare în ceea ce priveşte TVA sau alte impozite/taxe similare aplicate în ţara respectivă;
  • TVA se rambursează de către România, dacă persoana respectivă îndeplineşte următoarele condiţii:
  1. a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut în România sediul activităţii sale economice de la care să fi efectuat operaţiuni economice;
  2. b) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri şi nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul României, cu anumite excepţii (ex. servicii electronice).
  • Pentru a beneficia de rambursare, persoana impozabilă trebuie să îşi desemneze un reprezentant fiscal care va efectua demersurile de înregistrare fiscală a persoanei non-UE; codul de înregistrare atribuit reprezentantului va fi utilizat numai în cadrul procedurii de rambursare a TVA-ului.
  • După înregistrare, reprezentantul va depune Cererea de rambursare (313), în format electronic, la care va ataşa documentele justificative (facturi, documente de import etc).
  • După analizarea tuturor condiţiilor organul fiscal va emite decizia de rambursare.

 

  1. Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3049 din 24 octombrie 2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Raportul pentru fiecare ţară în parte” (Monitorul Oficial nr. 894 din 14 noiembrie 2017).
  • Potrivit art. 291^3 din Codul de procedură fiscală, o societate-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaţionale care îşi are rezidenţa fiscală în România are obligaţia să depună un raport pentru fiecare ţară în parte, pentru fiecare an fiscal de raportare, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaţionale.
  • Prin ordin se aprobă modelul şi conţinutul raportului care trebuie depus în format electronic (PDF) la organul fiscal competent, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaţionale.

 

  1. Hotărârea Guvernului nr. 804 din 8 noiembrie 2017 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003 (Monitorul Oficial nr. 907 din 20 noiembrie 2017).
  • Prin acest act normativ au fost corectate o serie de neconcordanţe dintre vechile norme şi textul ordonanţei (OUG 28/1999), astfel:
  1. a) au fost corectate trimiterile eronate la ordonanţa de urgenţă;
  2. b) au fost abrogate prevederile care au fost preluate în ordonanţa de urgenţă;
  3. c) a fost corelată terminologia utilizată cu cea din ordonanţa de urgenţă;
  • Actul normativ cuprinde următoarele reglementări principale:
  1. a) au fost definite substitutele de numerar, prin această sintagmă înţelegându-se bonurile de valoare acordate potrivit legii, de tipul tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou şi tichetelor de creşă, tichetelor sociale, tichetului Rabla şi altele asemenea;
  2. b) a fost definită noţiunea de comerţ ocazional prin aceasta înţelegându-se actele de comerţ cu caracter întâmplător, efectuate pe durată limitată de timp cu ocazia unor târguri, saloane, sărbători cu caracter laic, expoziţii cu vânzare, precum şi livrările de bunuri către proprii angajaţi pentru uzul propriu;
  3. c) au fost clarificate activităţile care se încadrează în excepţiile de la obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale prevăzute la art. 2 din ordonanţa de urgenţă;
  4. d) a fost introdusă în sarcina distribuitorului autorizat obligaţia de a întocmi şi actualiza lista unităţilor acreditate pentru comercializare şi /sau service, pentru fiecare tip/model de aparat pentru care a obţinut aviz/autorizaţie;
  5. e) au fost descrise detaliat aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, ca fiind case de marcat ce au un hardware dedicat ce integrează un modul fiscal controlat de un program de control şi respectiv un program de aplicaţie care asigură un set fix de funcţii de operare şi permite lucrul cu o bază de date proprie şi una sau mai multe interfeţe pentru comunicaţie sau salvare externă ;
  6. f) au fost stabilite condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, pentru a putea fi supuse autorizării :
  • Reamintim faptul că etapizarea procesului de înlocuire a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic, se face astfel:
  1. a) autorizarea de către Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, începând cu data de 1 aprilie 2018;
  2. b) interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal începând cu data de 1 august 2018;
  3. c) obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili, respectiv mijlocii începând cu data de 1 iunie  2018;
  4. d) obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, începând cu data de 1 august 2018.

 

  1. Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3289 din 16 noiembrie 2017 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare (Monitorul Oficial nr. 929 din 27 noiembrie 2017).
  • Potrivit prevederilor Codul de procedură fiscală, contribuabilul este declarat inactiv dacă se află în una din următoarele situaţii:
  1. a) nu îşi îndeplineşte, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege;
  2. b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
  3. c) organul fiscal central constată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
  4. d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
  5. e) durata de funcţionare a societăţii este expirată;
  6. f) societatea nu mai are organe statutare;
  7. g) durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată.
  • Contribuabilul declarat inactiv se reactivează dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
  1. a) îşi îndeplineşte toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;
  2. b) nu înregistrează obligaţii fiscale restante;
  3. c) organul fiscal central constată că funcţionează la domiciliul fiscal declarat.
  • Prin ordin se se aduc următoarele modificări:
  1. a) includerea în conţinutul procedurilor de declarare a inactivităţii a fluxurilor privind declararea contribuabililor inactivi, îndreptarea erorilor materiale şi reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi de către organele cu atribuţii de executare silită;
  2. b) actualizarea procedurii privind reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi, precum şi a formularelor utilizate pentru reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit noilor prevederi legale aduse Codului de procedură fiscală prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016.

 

  1. Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3312 din 20 noiembrie 2017 privind abrogarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 230/2013 pentru aprobarea Procedurii de accesare a informaţiilor cuprinse în dosarul fiscal, puse la dispoziţia contribuabililor pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în spaţiul privat al contribuabilului (Monitorul Oficial nr. 926 din 24 noiembrie 2017).
  • Prin ordin se abrogă procedura de acces electronic la informaţiile din dosarul fiscal (vector fiscal, situaţia depunerii declaraţiilor, fisa sintetică) prin depunerea D152 – Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat.
  • Accesul electronic la dosarul fiscal se face potrivit prevederilor O.M.F.P. nr. 660/2017 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică.
  • Astfel, comunicarea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă se realizează prin intermediul serviciului „Spaţiul privat virtual” (SPV) oferit prin intermediul portalului ANAF (www.anaf.ro).

 

  1. Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3357 din 23 noiembrie 2017 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea dreptului de restituire/rambursare a creanţelor fiscale (Monitorul Oficial nr. 931 din 27 noiembrie 2017).
  • Potrivit prevederilor art. 28 din Codul de procedură fiscală, creanţele fiscale privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabilului/plătitorului pot fi cesionate numai după stabilirea lor prin decizie de restituire. Cesiunea produce efecte faţă de organul fiscal competent numai de la data la care aceasta i-a fost notificată.
  • Notificarea privind cesionarea dreptului de restituire, pe formatul prevăzut de ordin, se depune de către cesionar la organul fiscal care administrează cedentul, însoţită de o copie, conform cu originalul, a contractului de cesiune.
  • După notificare, organul fiscal care administrează cedentul devine debitorul cesionarului, cedentul nemaiavând un drept de creanţă asupra bugetului pentru sumele care fac obiectul cesiunii. Obiect al cesiunii pot reprezenta numai sumele efectiv de restituit contribuabilului cedent, după efectuarea eventualelor compensări.
  • După efectuarea compensărilor, organul fiscal de administrare al cedentului solicită în scris organului fiscal care administrază pe cesionar situaţia obligaţiilor fiscale restante înregistrate de acesta. În situaţia în care cesionarul nu înregistrează obligaţii fiscale restante, organul fiscal al cedentului procedează la restituirea către cesionar a sumei aprobate, în contul indicat de acesta în notificarea depusă.

 

  1. Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3300 din 16 noiembrie 2017 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.011/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare (Monitorul Oficial nr. 938 din 28 noiembrie 2017).
  • Prin ordin a fost modificată procedura de reînregistrare în scopuri de TVA urmare anulării din oficiu de către ANAF, pentru a se pune de acord cu ultimele modificări ale Codului fiscal.
  • Au fost modificate şi următoarele formulare:
  1. a) Referat privind soluţionarea cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoare adăugată depuse în temeiul art. 316 alin. (12) din Codul fiscal
  2. b) Formular 099 – Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (12) din Codul fiscal
  3. c) Decizie privind respingerea Cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Codul fiscal.

 

  1. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3004 din 16 noiembrie 2017 privind aprobarea Procedurii de soluţionare a contestaţiilor prevăzute la art. 366 alin. (2), art. 369 alin. (5), art. 374 alin. (2), art. 377 alin. (4), art. 382 alin. (2), art. 385 alin. (4), art. 390 alin. (2) şi art. 393 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 937 din 28 noiembrie 2017).
  • Potrivit prevederilor art. 366 din Codul fiscal, în cazul în care autoritatea competentă (DGRFP) respinge cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.
  • Soluţionarea contestaţiilor  se realizează de către structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) – aparat central, printr-o procedură care se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
  • Contestaţia formulată împotriva deciziilor DGRFP este calea administrativă de atac prin care se solicită autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, după caz, reexaminarea deciziei contestate, în sensul revocării sau modificării acesteia.
  • Contestaţia se depune la sediul MFP, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, sub sancţiunea decăderii.
  • Contestatorul poate solicita susţinerea orală a contestaţiei fie în cuprinsul acesteia, fie prin cerere separată, o singură dată în cadrul procedurii de soluţionare a contestaţiei.
  • În soluţionarea contestaţiei, direcţia de specialitate se pronunţă prin decizie.

 

  1. Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3309 din 20 noiembrie 2017 privind modificarea Anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal (Monitorul Oficial nr. 959 din 5 decembrie 2017).
  • Se modifică formularul 050 – „Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului”, precum şi instrucţiunile de completare a acestuia.

 

  1. Hotărârea Guvernului nr. 846 din 29 noiembrie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (Monitorul Oficial nr. 950 din 29 noiembrie 2017).
  • Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.

Printează articolul Printează articolul

Gurmand + Raiman

21 decembrie

Parerea ta este importanta, lasă un comentariu.

Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

#Citeste si: