LUNGULEȚU: O bătrână vrea să construiască o replică a casei lui Ion Creangă, pentru a înființa un muzeu

Ocupaţie inedită pentru o pensionară din comuna dâmboviţeană Lunguleţu! Niculina Rădoi are 70 de ani şi nu stă o clipă locului. Nu a dus o viaţă prea uşoară, a muncit tot timpul la câmp şi spune mândră că lucrează pământul şi acum. Când termină treaba nu se odihneşte, ci se ocupă de propriul muzeu, pe care şi l-a organizat în casa veche în care locuieşte. Pentru că este o mare iubitoare de folclor, bătrâna a renunţat la o cameră din locuinţa sa, unde a aşezat toate obiectele vechi, specific româneşti, pe care le are de la străbunici, dar şi de la bătrânii din sat, care i le-au donat pentru a fi păstrate la loc de cinste. Cel mai vechi obiect din micul muzeu din Lunguleţu este lada de zestre a soacrei doamnei Niculina, obiect vechi de mai bine de 200 de ani.

Lada de zestre este plină cu cărţi, pentru că bunica stă seara şi citeşte în încăperea plină cu obiecte a căror valoare este inestimabilă. „Muzeul acesta este viaţa mea!” Costume populare, ştergare şi şervete vechi, copii ale tablourilor lui Grigorescu, fusuri cu lână şi ghemuri din lână, sul de tors, borangic, linguri de lemn, străchini, ulcioare şi oale de lut şi pământ, felinare vechi, rindele, opinci, bibelouri vechi, cenace, solniţe, cinzeci şi ţoiuri, toate se găsesc în muzeul doamnei Niculina, cunoscută de lumea din sat ca tanti Mioara. Din casa bunicii nu lipsesc nici hainele preoţeşti, care au aparţinut fostului preot din sat. Când acesta a murit, familia a dat straiele doamnei Niculina să le ardă sau să facă ceva cu ele, pentru că hainele preoţeşti nu le poate purta decât un singur duhovnic. Atât de dragi i-au fost bătrânei, încât a preferat să le cureţe şi să le păstreze alături de obiectele la acare ţine atât de mult.

De asemenea, are zeci de icoane, chiar în camera în care doarme. „Dacă locuiesc singură, ce să fac. Îl am aici pe Domnul, care mă apără de rele.”, spune bătrâna cu mare credinţă în Dumnezeu. Bunica spune că nu se va opri aici, ci vrea să construiască lângă casa veche, cu prispă, în care locuieşte, o altă casă, asemănătoare celei a lui Ion Creangă. Astfel îşi va transforma întreaga gospodărie într-un muzeu, ale cărei porţi vor fi mereu deschise iubitorilor de folclor şi tradiţii populare.