Ziua imnului„Deşteaptă-te române!”, istoria simbolului naţional!

Ziua Imnului național – „Deșteaptă-te, române!”, este sărbătorită, anual, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României,  din 18 mai 1998. Pentru celebrarea imnului, a fost desemnată ziua de 29 iulie ca simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. Imnul „Deşteaptă-te române!”  conţine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei „Un răsunet”. Versurile aparţin lui Andrei Mureşanu, iar  muzica a fost compusă de Anton Pann. Poemul “Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann. În privinţa primei interpretări a cântecului au existat contradicţii. Unele surse spun că a fost  cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 în Parcul Zăvoi din  Râmnicul Vâlcea, altele susţin că este vorba despre o grădina din Schei, Braşov, unde poetul l-ar fi recitat unor prieteni. Imnul a fost  interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol.  În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat. Cel al poeţilor Eugen Frunza şi Dan Desliu, „Te slăvim Românie” (1953-1977) sau şi  „Trei culori cunosc pe lume”, o variantă modificată a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.“Desteapta-te, romane!” a fost ales, imediat dupa Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.