IONUȚ CRISTACHE – TABLETA DE LUNI – DESPRE RECUNOȘTINȚĂ

Pentru majoritatea oamenilor, recunoştinţa nu este nimic altceva decât dorinţa de a accepta binefaceri şi mai mari, spunea un filosof, iar Euripide  scria că îi urăște pe cei a căror recunoştinţă se stinge. Dacă simțim și înțelegem ce se întâmplă în jurul nostru , este evident că  interesul obţine totul, recunoştinţa nimic. Priviți cocoșii și puii lor, foștii miniștri și domni profesori, ascunși prin pușcării, nu-i așa că recunoştinţa este memoria inimii?  Se mai spune că în politică nu există recunoştinţă, pentru că  trufaşul nu poate fi recunoscător; el crede întotdeauna că a meritat mai mult.

 Vă rog să citiți această  „pildă laică” și să privim în jurul nostru, personajele sunt vii, sunt la televizor, sunt gata să ne dea lecții de înțelepciune.  Și, mai ales, vă rog să observați câți oameni politici se străduiesc, de la o vreme, să învețe o limbă nouă, mai moale, mai catifelată. Germana, de exemplu…

John era un viteaz cavaler al regelui Arthur, dar avea si el o obsesie, pentru frumoșii sâni ai reginei. Știa bine că, dacă i-ar fi atins, ar fi fost condamnat la moarte. Într-o zi, John nu mai rezistă și își face cunoscută dorința lui secretă magului Merlin. Bine orientat, magul găsește o soluție pentru a satisface dorința acestuia, dar numai contra a 1.000 monede de aur. Nu apăruseră francii elvețieni…. John acceptă fără să ezite.  În dimineața următoare, magul Merlin prepară o pulbere și o pune în sutienul reginei, în timp ce ea își făcea dușul. Imediat ce regina se îmbracă începe să simtă o mâncărime din ce în ce mai mare. Regele Arthur îl convoacă imediat pe vrăjitor, pentru a-i cere un remediu, iar acesta îi spune peste câteva ore că doar o salivă specială, aplicată timp de patru ore ar putea trata această teribilă urticarie.  A mai spus că, din testele efectuate în laborator, a observat că doar saliva lui John ar avea aceste caracteristici speciale. Regele îl cheamă imediat pe John.  Așa se face că John are ocazia de a săruta, la ordinul regelui, pentru câteva ore bune, sânii pe care îi visase dintotdeauna și pe deasupra este sărbătorit de curte, ca un erou. Înainte de a se întoarce la moșia lui, John este oprit de vrăjitor, care îi reamintește datoria de 1.000 de monede de aur.

Surpriză, însă, John, deja satisfăcut, refuză să plătească, mizând pe faptul că magul nu s-ar fi putut confesa, fiind complice la ce s-a întâmplat. În dimineața următoare, însă, magul Merlin pune aceeași pulbere în chiloții regelui…