EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Mințile deșertice au mereu viziuni în care plouă cu bani

Când și-a făcut apariția în viața românilor, mulți dintre aceștia începând să resimtă tot mai vârtos vântul deșertic al unei economii aflată la înghesuială nu doar din motive de pandemie, PNRR-ul, adică Planul Național de Redresare (Relansare) și Reziliență, părea să fie un fel de ploaie divină care avea să redreseze multe dintre neînplinirile ultimelor trei decenii de parcurs post-comunist. Ba mai mult, asemeni unui fel de vaccin tămăduitor, mulțimea nemaipomenită de bani care urma să se reverse în cascadă din sacii doldora de euro ar urma să fortifice în așa fel economia autohtonă încât aceasta ar fi pregătită, vezi Doamne, să facă față unor încercări chiar mai dificile decât cele produse de către pandemie. 

   După cum știm, Planul a fost aprobat în ședința de Guvern din 7 aprilie și urmează să treacă, în urma unor negocieri, și de exigențele Comisiei Europene. Din datele care circulă în spațiul public nu prea știm ce se va întâmpla, de fapt, cu planul elaborat de către Guvern. Cât dintre obiectivele acestuia vor fi acceptate de către Comisia Europeană și câte vor fi respinse. Ceea ce știm, cu certitudine, este faptul că multe dintre decalajele care marchează încă diferențele dintre societățile dezvoltate și societatea autohtonă se vor păstra în continuare. Și aceasta, în ciuda sumelor mari de bani pe care actualii guvernanți au impresia că vor veni de la Comisia Europeană. Acum știm foarte bine că vor veni doar în anumite condiții. Și, foarte important, având destinații care se circumscriu, înainte de toate, necesităților de dezvoltare ale societăților occidentale, nicidecum nevoilor concrete ale unei societăți cum este cea autohtonă. Și unde, de pildă, marile probleme ale infrastructurii rutiere și feroviare vor rămâne în continuare în sarcina sumelor pe care bugetul național va fi capabil să le furnizeze. Același lucru se va întâmpla cu modernizarea a tot felul de drumuri locale, a aducțiunilor de apă, a canalizării și epurării apelor uzate, a racordării unui număr mai mare de gospodării la rețeaua de gaze naturale etc. Ca să nu mai pomenim de obsedantele autostrăzi,… Adică, ce să mai vorbim aiurea, este vorba despre o mulțime de lucruri de care depinde calitatea vieții semenilor noștri. Și care va rămâne în același stadiu ca și până acum. Adică la un nivel care îi va face pe români să plece în continuare prin străinătățuri să-și caute norocul… 

   Să fim bine înțeleși: deși un procent destul de redus din populație va beneficia de sumele alocate în urma aprobării și punerii în execuție a pomenitului plan, aceasta nu va schimba nici anatomia și nici metabolismul economiei autohtone. Acestea vor rămâne, în linii generale, asemănătoare celor din prezent. Iar reformele care vor însoți ploaia de bani nu vor schimba nici ele modul actual de funcționare al societății autohtone. România va fi cam aceiași. Adică, va fi la fel cum a fost înainte de așteptații saci de bani de la Comisia Europeană,…

   Așa că ești îndreptătățit să te întrebi, dacă vă mai aduceți aminte, ce motive o fi avut prezidentul nostru să se întoarcă asemeni unui păun de la negocierile în care s-a hotărât cum se vor împărți banii între țările membre ale UE. Conta doar suma, chiar dacă aproape jumătate era cu titlul de împrumut. Desigur că la o dobândă care nouă ni se pare de domeniul SF, dar care este o practică curentă a băncilor din societățile dezvoltate. Oricum, Johannis nu va scoate niciodată vreun sunet care să se îndrepte împotriva dobânzilor pe care sucursalele băncilor occidentale la practică pe meleagurile mioritice. Îi sugerăm doar să se informeze ce profit au făcut pomenitele bănci în România și de ce continuă să practice dobânzile care nu fac decât să îi defavorizeze nu doar pe oamenii de rând, ci mai ales pe întreprinzătorii autohtoni. Cred că am merita și noi o dezbatere politică asupra chestiunii dobânzilor practicate de către pomenitele bănci. Sau hulim, Doamne ferește, cumva?

   Subliniem faptul că, în ciuda mulțimii lor, banii mult așteptați nu vor unge nici articulațiile economiei autohtone, după cum nu vor ameliora nici uscăciunea din capetele politicienilor care populează partidele noastre. Aici, politicienii noștri au făcut ceea ce știu ei mai bine: să transforme orice diferență politică în partizanat de tranșee. La noi, se știe, politicianul mioritic nu dezbate, ci combate. Politicianul nostru este un demn urmaș al lui Manole, el nu poate construi nimic, dacă nu se poate urca peste dărâmături,… În loc ca noi, oamenii de rând, să fi văzut o dezbatere bazată pe argument, ceva cu caracter național asupra pomenitului Plan, acesta, vezi Doamne, a fost adus doar la cunoștința celor interesați. Și care, cică, au propus și o serie de sugestii. Poate că din pricina numeroaselor sugestii făcute, după cum se zvonește deocamdată, cei din Comisia Europeană s-au exprimat deocamdată extrem de critic față ceea ce a propus până în prezent actualul executiv.

   Poate că până la urmă, ceva-ceva va trece de exigențele Comisiei și atunci, totuși, cineva se va apuca de treabă în anumite condiții. Cine știe? Poate că ceva-ceva se va petrece înspre avantajul semenilor noștri! Iar, astfel, în contact cu realitatea, multe dintre viziunile ușuratice ale politicienilor noștri vor avea un plus de maturitate…

 

Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro