stări uitate mereu în atunci
doar un zgomot mai doare
furnicând epiderma încălzită de soare…
…
atingerea spatelui de palma
mea arsă și de privirea întoarsă,
aprinsă de soare mișcau acea
umbră pe care calma și lunga
planare din noapte o lăsau dinspre visul cel
colorat să coboare…
…
murmurul tălpilor tale atinse de
mângâiere, de strângere a
rămas în amprenta desfăcută a
degetelor mele care caută încă
foșnetul acestei atingeri. nudă
mișcare, intensă, rotundă a
gleznei în încleștarea dorită,
profundă și mutată firesc în
fiecare simț, în fiecare
scrâșnet și în a apei ce nu
spală amintirea undă…
…
adevăratul acasă se află
în vis, pe drumul ce trece
de ape, de tine spre mine deschis
totu-i tu, totul eu
tot atrași, canibali
răsuciți între lumi
neștiuți, necuprinși…
…
zâmbet marin memorat în
fărâme de gust așezate discret
și încet pe strop amărui și sărat
rătăcit dintr-un val
astfel marea-și lăsa sarea mată
să rămână, să stea chiar pe corpul în care
privirea mea
stări, gustări așeza…
…
luciu de unghie stins în cuvinte
lasă reflexii, susțin în oglindă
ascuns un zâmbet întors înainte, lumini care
scot peste rând liniștite intarsii, rămășițe
de zbor și urcarea lui lină…
…
mișcare de mambă desenată
în foșnet de trestie, unduire
condusă de vânt înspre semnul
pe care eu l-am pus în
toată această bulversată
de tine uimire…
Gabriel ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…
Facebook
WhatsApp
TikTok
