ortooxacell kiss2022.gif Flax

DIN CRONICI DE AZI – Silviu MILOIU – Lenin: de la nobilul ereditar Ulianov la populistul radical marxist (1)

Vladimir Ilici Lenin a fost figura politică atât de cunoscută care a privilegiat calea socialismului științific adoptată de Plehanov, recuperând însă și unele dintre frământările intelectualității rusești de identificare a unei căi specifice a Rusiei către comunism. Lenin s-a născut la 20 aprilie 1870 la Simbirsk, capitala provinciei eponime, un orășel de provincie întemeiat la 1648 și locuit în vremea copilăriei viitorului fondator al statului totalitar sovietic de circa 40 000 de locuitori. După cum arată istoricul rus Dmitri Volkogonov, familia Ulianov din care se trăgea era numeroasă, cu foarte multe ramificații în Rusia și în afara acesteia. Ascendența sa paternă a fost constant pusă în lumină de adepți, pentru a reliefa faptul că străbunicul Vasili Nikitici Ulianov făcuse parte din categoria iobagilor, acesta căsătorindu-se la o vârstă neobișnuit de înaintată pentru acele timpuri cu Anna Alexeevna Smirovna, o calmucă creștinată. Bunicul lui Lenin, Nikolai Vasilievici Ulianov, a fost cel care a reușit să părăsească lumea satului și să se stabilească în străvechiul oraș mongol Astrahan unde și-a câștigat existența în calitate de croitor. Generația următoare a familiei, a tatălui lui Lenin, Ilia Nikolaevici, a continuat ascensiunea socială, acesta ajungând profesor, inspector școlar și inspector-șef al școlilor din provincie. Ilia Nikolaevici Ulianov s-a căsătorit în anul 1863 la Penza, pe cursul inferior al Volgăi, cu mama lui Lenin, Maria Alexandrovna Blank (1835-1916). După o perioadă petrecută la Nijni Novgorod cuplul s-a stabilit la Simbirsk. Mama lui Lenin era fiica unui medic evreu botezat din Jitomir, Alexandr Dmitrievici Blank, căsătorit la Sankt Petersburg cu Anna Grigorievna Groschopf, descendenta unor germani baltici luterani înstăriți care și-a păstrat religia familiei. Bunicul matern Alexandr Blank a lucrat pentru mult hulitul – de întreaga stângă rusă, nu doar de Lenin – Minister de Interne, în cursus honorum al acestuia regăsindu-se poziția de inspector medical al fabricii de armament de la Zlatoust, din regiunea Celiabinsk, cea de consilier de stat, dar și înscrierea în registrul nobiliar din Kazan, ceea ce i-a oferit posibilitatea nepotului său să semneze multă vreme cu titulatura de „nobil ereditar, Vladimir Ulianov”. Situația sa financiară și socială i-a permis să cumpere moșia Kokușkino, unde până la Proclamația emancipării și Regulamentele cu privire eliberarea țăranilor de dependența iobăgească din 13 martie 1861 s-a folosit de iobagi. Străbunicul matern a fost Moișe Ițkovici Blank, negustor din localitatea ucraineană Starokosteantîniv din Volânia, căsătorit cu suedeza Anna Karlovna Ostodt. Astfel, ascendența lui Lenin era tipică pentru diversitatea etnică și socială a unui uriaș imperiu în care mobilitatea populației era un corolar al transformărilor socio-economice ale modernității. Vladimir a făcut parte dintr-o familie numeroasă, fiind al patrulea copil al familiei, după Anna (născută în 1864), Alexandr (născut în 1866) – reperul intelectual al lui Lenin, Olga (moartă la naștere în anul 1868), mai mici fiind cea de-a doua soră Olga (născută în 1871), Nikolai (mort la naștere în anul 1873), Dmitri (născut în 1874) și mezina Maria (născută în 1878).1

Mediul în care s-au format Lenin, surorile și frații săi a fost unul propice instrucției și formării intelectuale, copiii fiind înconjurați de întreaga atenție a părinților. În biografia dedicată fondatorului regimului comunist sovietic, istoricul maghiar Tamás Krausz, citând mărturiile Annei Ulianova, sora lui Lenin, conchide că tatăl revoluționarului era o personalitate echilibrată, pacifistă, loială creștinismului de rit ortodox, al cărei crez politic era democratic și al cărei atașament intelectual se manifesta față de curentele moderate ale narodnicismului, în special în interpretarea pe care i-o oferea Nikolai Nekrasov (1821-1878). Principala sa contribuție socială a reprezentat-o angajamentul său pedagogic deplin în favoarea alfabetizării generale în regiunea de care răspundea.2

Nimic din formarea tânărului Lenin în perioada studiilor gimnaziale sau liceale nu prefigura trăsăturile revoluționarului radical de mai târziu. Directorul liceului la care a studiat tânărul Vladimir, Fiodor Mihailovici Kerenski, tatăl principalului său adversar politic din perioada Revoluției Ruse și a acaparării puterii din 1917, i-a apreciat inteligența și perseverența, care alături de starea sa socială, păreau a-l destina unei cariere strălucite. Serenitatea acestei vieți îndestulătoare și lipsită de griji a fost întreruptă de moartea tatălui în ianuarie 1886 și de știrile despre arestarea fratelui Alexandr care au ajuns la Simbirsk un an mai târziu. Împreună cu alți tineri studenți de la Universitatea din Sankt Petersburg, acesta fusese arestat la 1 martie 1887 și pus sub acuzația de tentativă de asasinare a țarului Alexandru al III-lea (1881-1894). Strălucitul student Alexandr, membru al organizației teroriste Narodnaia Volia, a fost inițial închis la fortăreața Petru și Pavel din Sankt Petersburg și ulterior mutat în fortul Shlisselburg, unde a fost executat prin spânzurătoare la 8 mai 1887. Familia a rămas puternic marcată de moartea tragică a lui Alexandr, dar și de stigmatul social care i-a fost pus și care a afectat-o pe termen lung în mod profund. Tentativa de țaricid a îndepărtat multe cunoștințe de tentația de a socializa cu Ulianovii. Această atmosferă l-a determinat pe Lenin, după cum admit majoritatea istoricilor, să înceapă o nouă etapă în pregătirea sa intelectuală, filigranată de aprofundarea lecturilor fratelui său din literatura radicală narodnicistă și socialistă, precum și de fascinația pentru organizația Narodnaia Volia.3

Cei mai mulți dintre biografii lui Lenin care și-au redactat lucrările după deschiderea arhivelor din fosta Uniune Sovietică au remarcat faptul că primele seducții doctrinare asupra tânărului Vladimir nu au venit dinspre scrierile lui Marx. Fascinat de etapa iacobină a Revoluției Franceze, Lenin a fost influențat, în prima sa etapă de formare ideologică, de scrierile unor autori precum Nikolai Cernîșevski, Serghei Neceaev sau chiar Mihail Bakunin. Personajul Rahmetov din romanul „Ce-i de făcut?” (apărut și în serial în revista „Contemporanul”, pe care autorul său o conducea) a fost, așa cum sublinia, între alții, Christopher Read, cel care l-a transformat pe „Volodea în Lenin”. Un fel de superman al mișcării radicale rusești, Rahmetov este portretizat ca un personaj care cultivă un stil spartan de viață și încearcă să-ți oțelească concomitent spiritul, voința și trupul. Alăturarea sa barcagiilor de pe Volga, care întreprindeau munca titanică de a transporta barjele în amonte, avea dublul rol de a-l căli din punct de vedere fizic, dar și de a exprima solidaritatea cu proscrișii societății rusești. Cernîșevski nu ezită să se lase antrenat într-un soi de „Imitatio Christi” involuntară (se cuvine poate să ne amintim aici descendența și formarea sa în familia unui preot ortodox) în momentul în care descrie practica eroului său principal de a dormi pe un pat de cuie.4 Așa cum va proceda și Lenin, Rahmetov renunțase la confortul unei familii înstărite pentru a se dedica cu toată energia zelului revoluționat și unei grupări antisistem intitulată de autorul lucrării „Sarea pământului”. Parcurgerea la pas a uriașelor distanțe ale Rusiei țariste și asumarea celor mai epuizante munci (celei deja amintite i se mai pot adăuga activitatea de muncitor forestier sau de cioplitor în piatră) erau menite să descrie superioritatea morală a revoluționarului rus.5 Lenin a fost așa de profund atașat de acest tipar uman încât a purtat întreaga sa viață în portmoneu o fotografie a creatorului acestui personaj, iar în momentul în care a preluat puterea în Rusia a cerut ca un portret de mari dimensiuni al populistului Cernîșevski să fie instalat în biroul său de la Moscova.6

Silviu MILOIU este un reputat istoric, profesor universitar și, dincolo de toate, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…

 

1 Dmitri Volkogonov, Lenin: o nouă biografie, Ed. Orizonturi, Lider, Bucureşti, 1997, pp. 36-43.

2 Tamás Krausz, Reconstructing Lenin: an intellectual biography, Monthly Review Press, New York, 2015, pp. 25-26.

3 Victor Sebestyen, Lenin: the Man, the Dictator, and the Master of Terror, Pantheon Books, New York, 2016, pp. 51-54.

4 Christopher Read, Lenin: a revolutionary life, Routledge, New York, 2015, pp. 12-13.

5 Andrzej Walicki, op.cit., p. 285.

6 Victor Sebestyen, op.cit., p. 69.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media