Este despre impredictibilitate și cum poate alegerea să rescrie un sfârșit. Ce este improbabilitatea? Ea se află între imposibil și necesar? Filosofia, spre deosebire de știință, care se ocupă cu ceea ce știm, este teritoriul a ceea ce nu știm. Ne aflăm, aici, în sfera incertitudinii, atunci când punem întrebări despre posibilitățile și limitele cunoașterii umane.
Incertitudinea, mai departe, lasă deschis întregul câmp al posibilului. Impredictibilitatea, atunci când ne gândim la deznodământul unei situații care nu e dictată de o necesitate absolută, sau la direcția unde va duce următoarea decizie, ne arată și faptul că totul nu urmează neapărat o ordine fixă, sau, oricum, nu una la care noi să putem avea acces. În acest spațiu imprevizibil, o mulțime de lucruri pe care le putem imagina, dori și aștepta, ne rămân, în sfera impredictibilității.
Ce e, atunci, improbabilitatea? Dacă logica delimitează ceea ce se întâmplă cu necesitate, atunci improbabilitatea este limita a ceea ce e cu necesitate și poate fi cunoscut și determinat.
Ce este probabilitatea? Posibilitatea ca ceva să existe, și a ceea ce există dar nu în mod necesar. La polul opus, imposibilitatea înseamnă sfârșitul, necesitatea ca un lucru să nu existe. Tot aici își fac apariția absența, depărtarea și despărțirea. Sfârșitul e despărțirea între un lucru și o lume. Distanța e depărtarea între ele. Ea poate fi depășită prin dorința ca ceva să aparțină unei lumi, și să își facă apariția.
Ce e absența? E distanța care a trecut între un lucru și o lume. Despărțirea este un fapt inevitabil în existența noastră, supusă devenirii și timpului. Într-o lume a prezenței, inevitabil, a incertitudinii faptele lumii rămân deschise. E tot ce nu cunoaștem, tot ce nu a fost încă spus și determinat, și tot ce e, prin urmare, impredictibil. Impredictibilitatea ne arată, de fapt, că orice nu este ireversibil. Și ne pune în față câmpul a tot ceea ce e posibil, amintindu-ne că realitatea de acum e doar o înfățișare temporară a lucrurilor. E ceea ce ori depășește necesitatea, ori nu se supune și nu îi corespunde acesteia.
Contextul în care se petrece un fapt determină mereu ce poate fi reversibil și să revină. Iar cel mai important lucru este că totul capătă forma realității, prin prezența pe care alegem să o aducem, când alegerea este mai mult decât indecizia. Decizia reclamă necesitatea, aducând-o din sfera posibilului în real.
Aura CIOBOTARU este absolventă de Filosofie, la Universitatea București și profesoară la Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
