VIDEO – Moreniul, în zodia „aurului negru”! Imagini din 1941

La Moreni extragerea petrolului a început 1839, la început în mod rudimentar, apoi tot mai organizat. Pe seama petrolului, Moreniul a devenit mai apoi unul din cele mai importante centre ale industriei extractive. În 1904 a început extracţia petrolului la scară industrială. La 1917 Moreniul este declarat oraş. Până la debutul primului război mondial în zonă activau 16 companii petroliere române şi străine. Atunci în Moreni trăiau unii dintre cei mai bogaţi români, iar oraşul era unul cosmopolit. Rezervele uriaşe de petrol ale zonei aduseseră la Moreni investitori şi muncitori din toate colţurile lumii. Exploataţiile petroliere aveau loc pe pământurile localnicilor. Unii deveniseră atât de avuţi încât îşi permiteau să închirieze birje pentru  a lua prânzul la Sinaia. La începutul anilor 30, de la Moreni se extrăgea jumătate din producţia de petrol a ţării.

În al doilea Război Mondial, nemţii cunoşteau potenţialul Moreniului şi al Prahovei în ceea ce priveşte producţia de petrol, ei ocupând zona şi în primul război mondial. Atunci însă, în retragerea lor americanii au distrus instalaţiile petroliere, pe baza unui plan sistematic coordonat de coloneii englezi Norton Griffith şi Thomson. Au fost distruse instalaţiile petrolifere situate la vest de Prahova, în zonele Târgovişte, Ochiuri, Gura Ocniţei şi Moreni şi câmpul petrolifer de la Filipeştii de Pădure. Deoarece calea ferată era vitală pentru continuarea acţiunilor, ocupanţii au luat măsuri pentru restabilirea liniilor avariate şi construirea altora noi. Pentru alimentarea cu petrol a armatei germane, s-a construit linia îngustă Băicoi-Moreni, în lungime de 21 km şi cu ecartament îngust. Cu toate acestea producţia nu a mai putut fie reluată rapid la nivelul din perioada exploatării americane.

În documentarul  de arhivă din 1941, realizat de un regizor american, Moreniul este prezentat ca cel mai mare bazin petrolier din România, parte componenta a regiunii Ploieşti, din care face parte alt mare bazin petrolier- Băicoi. Aparatul de filmat a surprins câmpurile de sonde şi  calea ferată, dar şi aspecte din viaţa muncitorilor la sonde, a precupeţilor şi a  localnicilor.

[youtube width=”600″ height=”400″ video_id=”cD6fzfrFRY0″]

Cum au ajuns americanii să facă filme la Moreni?  Oraşul a fost celebru în întreaga lume, tot din cauza aurului negru. Vreme de trei ani, Moreniul a devenit cel mai cunoscut loc din Europa, din cauza celui mai mare dezastru ecologic petrolier din secolul XX. În 1929, un accident a produs un incendiu la o sondă din Ţuicani, care a intrat în istorie arzând 850 de zile (2 ani şi 4 luni) neîntrerupt. Flăcările atingeau 100 de metri, focul fiind vizibil din Ploieşti sau Chitila. În peajma focului copacii au rămas verzi peste iarnă şi păsările nu au migrat. Zeci de oameni au murit încercând să stingă sonda, iar sute de fotografi, jurnalişti şi regizori au venit să vadă cu ochii lor grozăvia. Ziarele din toată lumea au ţinut subiectul luni de zile pe prima pagină, iar mulţi regizori de peste ocean au realizat documentare. Probabil că urbea a trăit atunci, datorită “gurii de iad”,  cei mai de glorie ani ai săi. Ulterior, câmpurile de sonde au rămas o atracţie pentru regizori.

CTEŞTE ŞI: HITLER ȘI-A BAZAT ATACUL ASUPRA URSS ȘI PE PETROLUL DIN ZONA MORENI!