USR și PNL vor contesta la Curtea Constituțională legea care oferă superimunitate judecătorilor instituției

foto: Evz.ro

USR și PNL vor contesta la CCR modificările aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora judecătorii nu pot fi urmăriți penal, reținuti, arestați preventiv și nici trimiși în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei, la propunerea Ministrului Justiției, la rândul său sesizat de Procurorul General.

Punctul 1 din proiectul de lege, care modifică art. 66 din Legea nr. 47/1992, încalcă art. 124 alin. (2) din Constituție, conform căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, respectiv art. 145 din Constituție, care nu conferă judecătorilor CCR alte garanții pentru exercitarea mandatului în afară de independență și inamovibilitate pe durata acestuia, asemenea judecătorilor care au calitatea de magistrat.

În prezent, legea prevede că un judecător CCR poate fi arestat sau trimis în judecată numai la cererea Procurorului General, cu încuviințarea prealabilă a entității care l-a numit în funcție – Camera Deputaților, Senatul, sau Președintele României, procedură care urmează o anumită simetrie juridică și logică.


Forma modificată instituie în beneficiul judecătorilor CCR o imunitate mai extinsă decât oricare dintre imunitățile și măsurile de protecție prevăzute de Constituție pentru parlamentari, membrii Guvernului și Președintele României, imunitate care acoperă toate faptele săvârșite de aceștia, indiferent dacă au fost comise înainte sau în timpul exercitării mandatului, indiferent dacă au sau nu legătură cu funcția deținută și indiferent de forma de vinovăție.

De asemenea, punctul 1 din proiectul de lege încalcă și art. 131 alin. (1) și (3) din Constituție referitor la rolul Ministerului Public, deoarece conferă ministrului justiției, un om politic sau numit pe criterii politice, dreptul discreționar de apreciere cu privire la conținutul cererii Procurorului General de arestare și/sau trimitere în judecată a judecătorilor CCR. În plus, prin implicarea unui membru al Guvernului în procedura de sesizare și încuviințare a unor măsuri procesual penale împotriva judecătorilor CCR, se încalcă și art. 145 din Constituție, care garantează independența acestora.

Totodată, punctul 1 din proiectul de lege încalcă și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fata legii și a autorităților publice, deoarece conferă judecătorilor CCR un regim juridic mai favorabil în comparație cu ceilalți funcționari publici, fără a exista motive întemeiate în acest sens, prin eliminarea suspendării din funcție în situația încuviințării arestării și/sau a trimiterii în judecată. Mai mult decât atât, această măsură este lăsată la latitudinea Plenului CCR, care nu o poate dispune decât cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi, ipoteză foarte puțin probabilă în condițiile în care judecătorului CCR vizat nu îi este interzisă participarea la luarea deciziei, în pofida existenței unui evident conflict de interese.

“Practic, judecătorul trimis în judecată penală nu va mai fi suspendat de drept, el va putea face parte din completul de judecată și va acționa în continuare ca un arbitru în ceea ce privește procedura de legiferare. O nouă discriminare față de judecătorii de drept comun, care sunt trimiși în judecată penală și suspendați de drept pe perioada cercetărilor. Consider că toți judecătorii trebuie să fie tratați în același fel”, a declarat George Dircă, senator USR, membru în Comisia Juridică a Senatului.

Punctul 2 din proiectul de lege, care modifică alin (3) al art. 68 din Legea nr. 47/1992, încalcă art. 142 alin. (2) din Constituție, conform căruia judecătorii CCR sunt numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

Forma actuală a textului de lege, de asemenea neconstituțională, permite judecătorilor CCR să activeze până la 12 ani în cadrul instituției, deoarece aceștia pot fi numiți pentru un mandat complet de 9 ani chiar și în condițiile în care au mai deținut aceasta funcție pentru cel mult 3 ani, ca urmare a preluării mandatului nefinalizat al unui alt judecător CCR. Forma modificată nu numai că nu soluționează această problemă, ci dimpotrivă elimină complet condiția ca mandatul nefinalizat să ajungă la termen în maxim 3 ani, ceea ce permite judecătorilor CCR să activeze până la 18 ani în cadrul instituției, adică două mandate întregi, în ipoteza în care un judecător CCR ar demisiona în ziua numirii sale.

Toți senatorii USR au votat împotriva acestei propuneri legislative.

Compartiment comunicare USR


Locuri de munca Restaurante


Gurmand + Raiman

 

Daca ti-a placut acest articol il poti distribui pe:

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Te rugam sa citesti politica de confidentialitate (click pe acest link) si sa bifezi casuta de mai jos daca accepti termenii si conditiile privind comentariile


#Citeste si:

Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Hotel Pestera Angajeaza - Locuri de munca Webhosting Armand Media Flax Gopo Star Sistems Security - Paza si protectie
Andrei House Livas locuri de munca