Cultura

În amintirea prietenilor mei, NERO (brac german) și BLACHI  (maidanez de elită) care au trăit fericiți pe strada LINIȘTEI, la numărul 17…   12.  Se apropie sfârșitul… Sunt ultimele două zile pe insula Hokay și plecăm în grup la plimbarea de după-amiază. Sunt eu, prietenul Rikan, doamna academician și, firește, Nero. E trist, simte ceva, … Citește mai mult

Aseară am fost la teatru cu fata mea cea mare. Am descoperit o carte interesantă acum vreo lună de zile și am împărtașit-o cu ea spre nedumerirea pretenilor mei maturi: „O carte în care o lesbiană retrăieşte copilăria ei cu un tată bisexual arogant şi vinovat, tiranic și neputincios? Nu crezi că e nepotrivit?” Mi … Citește mai mult

La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Când te-ai luat cu Nataliţa?” întreabă ţaţa Anica. „La patru ani după anul când s-o făcut poamă.” Sau: „Când ai făcut tu, Ileană, pe Viorel?” „Păi, în primăvara de după ce s-o făcut poama. De aceea s-o tras în partea lui … Citește mai mult

În urmă cu ceva vreme am citit pe site-ul Metrorex o istorioară amuzantă. Se spunea acolo că un angajat ar fi anunțat la stația metroului bucureștean, înainte ’89: “atenție, urmează timpuri grele!” Anii au trecut și, să recunoaștem, e foarte greu de spus dacă stația “Timpuri grele” a fost lăsată în urmă. (La oră la … Citește mai mult

  bretele de duminică îmi pun de sîmbătă doar cearcăne vioaie cravata nu am să o spun prin ea mai cade încă ploaie să nu cerți lipsa de culori așa sînt eu mai uneori (alt unde va)     să facem focul cu-n chibrit zise pitic către pitic dintr-o poveste sau baladă ceva cu fete … Citește mai mult

Xxx   …mi-e nesomn…  ( P.J. )   Xxx   În redacție lumea e ușor bulversată. Veselă, dar bulversată. Discuțiile s-au aprins de la o știre recentă care vorbea despre moda, total nocivă, de a ține dieta cu… vată și suc de portocale. Nu râdeți. Apoi a venit o a doua informație. O tânără din Vaslui (nu … Citește mai mult

              „Dacă eşti om, dovedeşte acest lucru prin purtarea ta.” (Sfântul Ioan Gură de Aur) Aş fi vrut să scriu despre multe lucruri săptămâna aceasta. Aş fi scris despre ciocoii vechi şi noi, cu dedicaţie, prolog şi epilog. Aş fi vorbit despre apucături din vremuri de demult, ce încă nu … Citește mai mult

Dom’ Radu, eu am fost prost la şcoală. Mie mi-o plăcut tare mult caii şi fugeam de la şcoală, ca să mă duc pe deal cu ei. Mă rugam cu lacrimi în ochi de nenea Vasile Butnaru, îl ştii matale, ca să mă lase la cai. Aşa că n-am făcut decât şase clase. Pe urmă … Citește mai mult

Cam adormit datorită liniarităţii triste cu care ne-a obişnuit Puterea de la noi în ultima vreme, spiritul românului s-a dezmorţit şi înveselit brusc, în această măreaţă săptămână, în care ne-a fost din nou clar că şi la noi se poate. Dar făcut de alţii, mai exact de chinezi, că şi-aşa sunt mulţi şi îşi termină … Citește mai mult

  E vară. E cald. Trag cu sete primul fum. Nu, nu. Căcat. E un clişeu. Sunt la semafor. În fine, trag cu sete în piept primul fum de ţigară. Mai sunt 42 de secunde. Până la ce? Sunt sigur că semafoarele astea au un mesaj subliminal. Poate şi pentru că în timpul plimbărilor semaforul … Citește mai mult

            Știu, vă vine să râdeți când vedeți un astfel de titlu care ridică o problemă ridicolă, absurdă și inutilă. Așa aș fi spus și eu acum ceva vreme. Dar am întâlnit mai multe persoane, unele chiar adepte ale unor teorii conspiraționiste, care mi-au aruncat sporadic câteva idei disparate, care … Citește mai mult

Mi-am vândut păpuşile, ca să câştig bani de ţigări. Bunică-mea se boțește la mine acrită. Sunt mică și cam proastă. Ce să-mi faci. Şi poeziile astea cu iz oxidabil mă îmbată şi mă delasă. Altfel, mă apuc si eu de scris, prin sufocare şi din orgoliu.  M-am plimbat de dimineaţă pe bulevard. Era plin de … Citește mai mult

Şcoala este de multe ori un teatru de război. Se dau bătălii aprige între părinţi şi profesori, dar mai ales între părinţi şi elevi. Îmi amintesc cu tristeţe şi chiar dezgust de o fostă colegă din Ardeal (ce ironie în alăturarea de cuvinte !) care, după fiecare oră, venea în cancelarie şi începea să-şi împrăştie veninul … Citește mai mult

  Într-o lume veşnic pe fugă, gata să transforme secolul vitezei în mileniul supersonic, fericirea este vânată la orice colţişor de existenţă şi-n fiece clipă, iar oamenii sunt convinşi (au dreptate, desigur) că merită s-o găsească şi s-o ţină aproape, lipită de ei, captivă pe viaţă. Totul este în ordine atâta timp cât ştii ce … Citește mai mult

Din ce am văzut astăzi pe diverse surse de informaţii (aka mă refer la facebook şi nimic altceva), această este ultima ediţie a suplimentului “Cultura de sâmbătă”. Păi eu ce pot să zic..toate lucrurile au un sfârşit şi de cele mai multe ori vin exact ca acesta, nedorit şi neaşteptat. Dar asta este, trecem mai … Citește mai mult