1938… La masă în oraş. Suntem în anul 1938, cel de maximă dezvoltare economică a României interbelice. Restaurantele funcţionau din plin, muşteriii nu lipseau. Un târgoviştean ce lua prânzul la restaurantul „Costică Pitiş” de pe strada Stelea, într-o zi de august primea la aperitiv o porţie de vinete pané de 10 lei, apoi o … Citește mai mult
Era momentul când începi să te foiești în pat, de pe o parte pe alta, dar nici să te scoli nu te lăsa căldura pernei, însă somnul se subțiase mult lăsând locul gândurilor. Se întâmpla uneori să nu realizezi că erau gânduri sau visele de la ziuă. Când în sfârșit lumina aburea fereastra și dimineața … Citește mai mult
* * * Daruri ne-au adus în poziții de tragere. Isuse Cristoase, parcă nici nu mai ești. Prin căștile, prin timpanele-ți agere, nu răzbate nimic din triumful păcii celești. Mai așteaptă puțin. Nu te naște! Urlă plămînii mîniei la cer, și pămîntul din inima mea stă să-și caște, gropi comune bandajate cu clor și … Citește mai mult
Ce ai de câștigat dacă rămâi o persoană morală? Universul rămâne același cu sau fără tine! Acțiunile tale sunt nimic la scara planetei! De ce aș sta în ordinea morală în timp ce majoritatea din jurul meu stă în ordinea imorală? Acestea sunt întrebări care se pun din ce în ce mai cu putere în … Citește mai mult
Eram într-un sat din Bosnia, la niște filmări. Avusesem filmare de noapte și mă aștepta o zi întreagă de odihnă și explorare a împrejurimilor. De la pensiunea unde eram cazați mergeam vreo 3 kilometri pînă în sat. Pe dreapta era pădure, pe stînga o vale ușoară care dădea înspre un rîu. Mai apăreau, ici-colo, cîte … Citește mai mult
Gândindu-ne la halul în care liderul de la Kremlin siluiește rațiunea, s-ar putea spune că, în fapt, războiul din Ucraina nici nu are loc! Termenul de război, alungat din vocabularul de uz cotidian al rușilor, există doar în mințile perverse ale occidentalilor. Altminteri, tot ce se întâmplă în Ucraina continuând să fie pus, din perspectiva … Citește mai mult
1.RIP Radu Lupu! Am primit de la prietenul Michael Shafir foarte trista veste că marele pianist Radu Lupu ne-a părăsit. Managerul său declară că s-a stins liniștit, duminică seara, în locuința sa din Elveția, în urma mai multor afecțiuni prelungite. Avea 76 de ani. Mai multe informații despre viața, opera și plecarea artistului, la acest … Citește mai mult
„..să zică în patrusprezece limbi, priviți acolo, unde vânturile sunt atât de blânde, încât rămân să doarmă sub paturi, acolo unde soarele strălucește atâta, încât floarea soarelui nu știe încotro să se întoarcă, da, acolo este satul lui Esteban.” Cine putea scrie o asemenea minunăție, alături de sute și mii altele? Cine-ar fi putut aduce … Citește mai mult
Facem azi o pauză în serialul cu dictatorii de mucava ai lumii de azi, revin data viitoare, mi s-a făcut „dor” de cârmacii noștri… Luați cu războiul, cu amenințările nucleare, cu putinismele sinistre etc. am cam uitat de… ai noștri! Cu siguranță că ei sunt fericiți, și-au băut cafeaua de dimineață mai liniștiți, … Citește mai mult
1. secunda aia cînd miros ca tine (uimire fără de-nceput) 2. ultima dată cînd te-am iubit erai atît de departe încît iubirea s-a întors fără să te recunoască (timiditate îndrăzneață) 3. stăm față-n față trotuare diferite alte orașe nopți amînate (neliniștea) 4. parfumul tău pe mîna mea cea … Citește mai mult
1. Din Țara de Sus… Hei, Tu! Drumețule rătăcit înaintea zimbrilor, în țară asta ziua începe cu o rugăciune, obrazul se spală cu rouă iar picioarele dansează desculțe peste urzici, cămeșa albă cu fluturi sclipește peste ițarii suflecați, iar cizmele negre și bine lustruite, așteaptă să fie încălțate, gata de drum, pe aici, … Citește mai mult
În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult
Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult
maki for 2, de Adelina Pascale, Casa de Editură Max Blecher Un semn așezat într-o siluetă discretă, în mișcările ei moi încurajate de puțina lumină ce-i împrejmuiește aceste urme prelungi lăsate să se scrie în ornamentele întunecate ale nopții. O alcătuire grafică vie intensificată de mișcare și de fiecare urmă a ei lăsată să stea … Citește mai mult
Cu bucurie, vă aducem începând de azi, în fiecare duminică, în „Gazeta Dâmboviței”, gândurile unui intelectual de mare valoare, o conștiință a istoriei contemporane a României. Scuzați de vorbă mare… Poet, prozator şi ziarist, Dorin Tudoran s-a născut la Timişoara, la 30 iunie 1945, a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1963), apoi Facultatea de … Citește mai mult
La ceas de reinventare simbolică, poate ieși la suprafață, în mintea oamenilor, chestiunea bunătății cu toate implicațiile ei. La unii dintre ei, aceasta poate fi un aspect natural, la alții poate fi o caracteristică exersată, obținută cu dedicare și disciplină, cu autocontrol și multă conștientizare. În ceea ce-i privește pe cei în al căror … Citește mai mult
Spunea bunul meu prieten, Costin Tuchilă, că nu noi (noi, ziariştii de azi) am inventat „roata” în materie de jurnalism. Se referea evident la publicaţia „Ilustraţia săptămânală” care a apărut la Bucureşti, între 10 noiembrie 1923 – 29 martie 1924, la Editura „Cultura Naţională”, format 42 cm, 8 pagini (zi de apariție: sâmbăta; prețul: 6 lei). Redactor … Citește mai mult
Este o metodă foarte interesantă, de origini liberale, denumită „întâi celui care are, să i se mai dea, iar de la cel care nu are, să i se mai ia.” Aceasta înseamnă ca cel care câștigă profită de pe urma a ceea ce a realizat, iar cel care nu reușește să se ridice la un … Citește mai mult
neglijențe acceptarea acestor mișcări aparent neatente ale firii în drumul parcurs al fiecărei zile, și acceptarea dispariției timpului ca stare, ca firească și clară alcătuire a lumii, a luminii de zi, a luminii de noapte și a fiecărui anotimp care le ține, care le-ncape. o alcătuire de stări acceptate de turuieli cât mai lungi, de … Citește mai mult
Am avut elevi speciali, îmi amintesc de ei, îi urmăresc, plecați prin lumea largă, mă bucur să aflu că au ajuns acolo unde bănuiam în urmă cu ceva ani, atunci când toți eram mult mai tineri și mai fericiți. Din arhiva mea de profesor de… filosofie, logică, economie și sociologie v-am propus gândurile lor despre … Citește mai mult
1.Un gând… „Scriind, pana își aduce aminte Că a fost cândva aripă Și că a putut zbura” (Victor Hugo) 24 aprilie 2018… Dinu C. Giurescu – la plecarea unui om de o eleganță rară Există oameni a căror prezență, alături de noi, ni se pare a fi un bun dat și primit … Citește mai mult
Pe bunul Dumnezeu, nici cele 7 caturi ale cerului, nici cele 7 caturi ale pământului nu-l pot cuprinde. Dar inima omului îl cuprinde. Aşa încât, să nu răneşti niciodată inima omului. Ultima ispită a lui Hristos este cartea pentru care Nikos Kazantzakis a fost excomunicat din biserica ortodoxa grecească, după scrierea ei și accentuează … Citește mai mult
Credem că pe noi înșine ne cunoaștem bine. Sunt însă circumstanțe în care mai aflăm câte ceva despre ceea ce am putea fi. Nu, nu este neapărat despre versiunea noastră mai bună, ci doar despre o alta. Pe măsura înaintării în vârstă se adună tot mai multe noutăți despre cum suntem ori cum am … Citește mai mult
Pământul e roditor pe la noi – îmi spunea cu ani în urmă un consătean – că, dacă pui în pământ o hlobă (așa se zice pe la noi la hulubă), peste un an crește o trăsură. La maternitatea din Cuza Vodă. Am rămas uimit, când Maria a venit la poartă. Era slabă ca … Citește mai mult
Nu sunt aici să schimb credința nimănui. Nu mă privește locul în care vă puneți sufletele, ori cum vă îngrijiți de ele și nici al meu nu reprezintă un subiect de dezbatere. Astăzi sunt însă aici să clarific ceva ce mi-a trecut prin minte în urmă cu multă vreme. La Cina cea de taină … Citește mai mult
Aproape două luni de teroare și bătaie de joc asupra Ukrainei… Nu există cuvânt în nicio limbă a pământului care să exprime nemernicia și lipsa de sens cu care un stat transformă în praf și pulbere un alt stat, cu mult mai mic și, evident, mai puțin înarmat, așa cum un uriaș ucide cu … Citește mai mult
1.Repere în spaţiu şi timp La 7 mai 1938 prefectul Cernăianu invita şefii autorităţilor publice şi preşedinţii societăţilor comerciale, să înfiinţeze un comitet pentru ridicarea unui monument al eroilor, al cărui preşedinte era propus a fi comandantul garnizoanei Târgovişte, generalul Gheorghe Radu; cu această ocazie era colectată suma de 22.400 de lei. … Citește mai mult
Și iată-ne în cea de-a treia zi a Patimilor. Miercurea Mare este puntea dintre iertare și trădare, puntea dintre căință și păcat și răscrucea de drumuri unde fiecare-și alege calea. În biserici astăzi răsună povestea păcătoasei care-a spălat picioarele lui Iisus cu lacrimi, dar aceasta este și ziua în care s-a înfăptuit trădarea. Se … Citește mai mult
Erika, dragostea mea clandestină pe vremea când scriam „Exilul interior” la maşina Erika Naumann, made in Germany, model 35, cu degete uşoare, de aer şi radioul la maxim, în ciuda ochiului şi timpanului, ei, pe când dactilografiam eu „Povestea omului nou” şi „Polonia- cartea de vise”, în pauze mă uitam pe fereastră: afară, socialismul … Citește mai mult
Știți, probabil, că titlul pe care l-am ales aici este preluat de la Constantin Noica. El are o carte intitulată astfel. Povestea acestui titlu, împreună cu uimirile filosofice care pleacă de la „pățania” care a dus la punerea sa pe frontispiciu este legată de ruși. Se spune că o mânăstire din Moldova a fost ocupată … Citește mai mult