Salutări franțuzești, de data aceasta din plimbare. Periplul de acum îmi trezește amintiri recente, dintr-un loc unde granițele se estompează, iar aerul poartă parfum de citrice și sare! Vă scriu astfel cu gândul la Menton, ultimul oraș francez de pe Coasta de Azur înainte de a trece granița în Italia. Această apropiere de „Cizmă” nu … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 64. E posomorât totuși afară. Rece și descurajant, mai ales după o răceală zdravănă. Liniile negre ale bulevardului. Obiectele lui mișcătoare, îndepărtate. Dintr-o dată, din blocul de vizavi, la etajul doi, se deschide rapid o fereastră: în cadrul ei, două mâini albe de femeie scutură în viteză un cearceaf alb. Câteva … Citește mai mult

Mama e numai una, Mama e și atunci când nu mai e, Mama ne așteaptă pe fiecare dintre noi cu mere coapte, cu dulceață de cireșe amare, cu scovergi și plăcintă cu mere, cu ochii plini de iubire și cu șoapte de iubire care nu se vor termina niciodată. * Când are omul, pentru întâia … Citește mai mult

suntem flori de la început am fost flori     suntem flori și flori ne dau viață     suntem flori pline de petale și una după alta ne lăsăm dezbrăcate de ele până ne descoperim miezul     suntem flori menite să crească împreună să cuprindă pământul în culorile lor în frumusețea lor   … Citește mai mult

Focul   Focul tânăr joacă-n noapte, e coroana unui rege, horă de lumini și șoapte ridicându-se ca lege, soare mic în gura sobei, este-acesta adevărul? ori umflat pântecul vorbei e mai roșu decât mărul?     Vremea unei fapte bune   Cerului – când urcă stânca – marea-i poartă plânsul, ghicitoare veche – munca – … Citește mai mult

Strada Libertății, de Romulus Brâncoveanu, Editura ROCART Căutările propun și impun o luciditate continuă, o lipsă a somnului, chiar o stare sau mai multe prin care oboseala nu are cum să treacă, să își facă simțite împunsăturile sau atingerile. Căutările amplifică (in)conștient tot ce pot fi încadrate și rămâne ca amintiri, ca (re)memorări în care … Citește mai mult

Amintire cu praf de bomboane    Ce scrie, maică, aici? întreabă o bătrînică în supermarket.    E o supă, zic. Se pune apă fiartă și se lasă 5 minute. După aia, o bei.    Din paharul ăsta? zice ea.    Sau o turnați într-un castron, răspund eu.    Aha, e doar 5 lei. Oare mi-o … Citește mai mult

  Veneticul        Nu știu dacă au dreptate analizele care spun că protestul nonviolent (rezistența civilă) este de două ori mai eficient decât protestul violent în determinarea unor schimbări politice și sociale, dar nu este nicio îndoială că produce mult mai puține victime. Și asta este o diferență majoră.      Sarah și … Citește mai mult

Poezie de martie…   Ianuarie 1984 Iarna cumplită a celor morți în trenuri, de hipotermie, de parcă se răcea întreg universul în fața cinstitei și speriatei adunări academice, care nu mai avusese parte de asta de decenii. stacojiu la față, că-mi era frică să nu facă vreun atac de apoplexie, colonelul perora despre vinovăția mea … Citește mai mult

   „Aș vrea, dacă sunteți de acord, să inaugurăm o rubrică umoristică și ludică, cu numele de LUDEX. Vremurile numai ludice nu sunt, dar le mai dezîncruntăm și noi”, ne-a scris domnul Șerban Foarță. Suntem, firește, onorați de această colaborare și e o mare bucurie să vă putem trimite cuvintele vrăjite ale unuia dintre marii … Citește mai mult

Domnul Pamuk – Hüzünul istanbulez. Aura detaliului văzută cu ochi de artist plastic. O călătorie prin Istanbulul lui Orhan Pamuk    Era prin anul 2000 când Ibrahim Pamuk îi oferea fiului său o valiză neagră din piele, plină cu scrierile sale adunate de-a lungul timpului în tot felul de caiete, rugându-l să le citească după … Citește mai mult

Chipul celeilalte Alme închis în fotografie este terifiant și angelic în același timp. Lui i se acordă atât de multă substanță cinematografică, încât avem impresia că prinde corp. El nu îmbătrânește pe suprafața peliculei – mă opresc asupra teorii filmice din secolul trecut, așa cum e cazul Almei actuale, deși se îndepărtează pe linia timpului … Citește mai mult

2 martie… ·Uneori libertatea nu se vede în texte, ci în lucruri simple: într-o masă de lemn, cu câteva microfoane, cu o carte trecută din mână în mână și cu oameni care pot vorbi fără frică. Am trăit destule epoci ca să știu că libertatea nu e un cuvânt mare, ci un spațiu, restrâns de … Citește mai mult

Fire Se sting umbrele și albastrul pare să-și reia stăpânirea, în ciuda negurii ce se-arăta aproape veșnică. Se umple iar văzduhul de răsunet, privirea îndrăznește iar să se înalțe și lumea-ncearcă să se-mbrace într-o amintire de pruncie. Dincolo de oameni, de aprigile lor încrâncenări, de asprele dureri ce-i cocoșează, firescul merge, orb, mereu pe cursul … Citește mai mult

Motto: „Îmi plac oamenii cu o singură față, Tu ești unul dintre Ei” Lângă femeia din tine a renăscut divina fericire, așa s-a născut magia poveștii de iubire    Trăiesc să scriu emoția clipelor petrecute cu tine, femeie din elegie, totu-i precum dansul mirilor din amintire, dintr-o lume trecută în filele Cărții Sfinte, imensă bucurie, … Citește mai mult

   În activitățile pe care le desfășurăm în societate, în profesie, în viața publică sau în relațiile personale, facem înțelegeri unii cu ceilalți, încheiem acorduri, negociem, realizăm schimburi. Uneori câștigăm, alteori pierdem. Dar câștigă doar o parte? Și pierde doar cealaltă? Există doar învinși și doar învingători? Sau, mai degrabă, în orice interacțiune umană există … Citește mai mult

spațiul meu comun. exterior gândul. călăuza calmă a privirii înscrisă în și descrisă de gestul mereu vizual. nici nu văd. nici nu cred că după o viață trecătoare o să urmeze una, aceea netrecătoare, sau veșnică. nici în spațiul acesta al meu comun. exterior. nici în acea lume care se tot face întotdeauna prin scris, … Citește mai mult

De câțiva ani, după ce, la o festivitate de decernare a unor premii, breteaua rochiei decoltate pe care o purta o actriță s-a rupt și a rămas cu unul din sâni pe-afară, transmisiile televizate de la premiile Oscar, Globul de Aur, sau altele, sunt însoțite de anunțul: „avizăm telespectatorii că în timpul spectacolului pot avea … Citește mai mult

Bamele au flori cu stamine negre, „ca ochii cadânelor”    O perioadă am locuit temporar lângă Bucureşti, în casa părinţilor mei şi, încet-încet, am descoperit bucuria de a avea o grădină de legume frumos organizată, cu de toate în ea. La început am cam amestecat plantele, le-am înghesuit, nu le-am copilit, dar vecinele mele m-au … Citește mai mult

SĂRUT   Priveşte-ţi râurile-n palmă, ele-au secat dintotdeauna ca mările pe care, calmă pe cer, vădeşte-ni-le Luna hipnotică şi monoftalmă.   De-ajuns ar fi un, doar, sărut, în palma ta, pentru ca,-n albii, să şerpuie, reapărut, râu clar cu,-ntr-însul, ca în Alpii lui Schubert, păstrăvi zvelţi în rut.       FRINGILLA CŒLEBS   Mică … Citește mai mult