Gazeta Dambovitei | Cele mai noi știri din Targoviște și Dâmbovița

Ediția de marți, nr. 3663
7-12-2021

UN REGAL DE POEZIE – Octavian SOVIANY

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe lângă poezie, critică literară şi romane, a scris şi piese de teatru, unele dintre ele montate pe scenele din ţară, a tradus din marii clasici ai literaturii universale. Suntem recunoscători pentru că ne-a dat posibilitatea de a le oferi cititorilor noștri, de la  Gazeta Dâmboviței,  la fiecare sfârșit de săptămână, un regal de poezie

Poezii de ieri și de azi

1.

Cuvintele

au existat înainte de

mine.

N-am inventat eu poezia.

Am primit totul în dar

şi trebuie 

să dăruiesc tot.

O să plec de aici

cu mâinile goale.

Cuvintele 

putrezesc mai încet

decât carnea

dar putrezesc

şi ele

în cele din urmă.

 

2.

Corpul tău palid

ca luna

are cratere

atât de

de adânci

încât doar privindu-le

sângele meu

se întunecă.

Devine un nor

plutind în derivă

până la cercul polar

şi dincolo de

cercul polar,

unde noaptea durează

o sută de ani.

 

3.

 

Stăm la masă toţi trei.

Tu, eu,

iar între noi – timpul,

ca un factor

poştal obosit.

El ne aduce

întunericul seara

şi dimineaţa lumina.

Acum scoate

din geanta lui veche

fotografiile noastre

din copilărie,

le mototoleşte

şi le 

aruncă în foc

bombănind că 

numai cenușa 

rămâne la fel

și peste

o sută de ani.

 

4.

 

din CARTEA POMELNICELOR

/portretul unei doamne/

 

Samur la gât! O mult iubită salbă!

În deget vechi inel de-argint pleznit!

Ca în acea străveche noapte albă

Gropi proaspete pe Neva au plutit

 

Stal roşu! Caldul umăr de zăpadă!

Şi fumu-n seara ce venise grea

De pe-al Didonei rug de altădată

Spre rugul Jeannei D’Arc călătorea

 

Ceva fugar şi alb trecu pieziş

Apoi peste oraşul de aramă

Părându-vi-se iar că pe furiş

Caietul ars pe vremuri vă blesteamă

 

În mirosul de vânt şi de taiga

Cu lumânări aprinse-ntr-o fereastră

Voaleta neagră parcă flutura

Ahmatova nu sunteţi dumneavoastră

 

Ce aşteptaţi în pâcla fumurie

Cu cheiurile Nevei la un loc

Să fluiere domol o melodie

Tenorul trist al timpurilor: Blok?

 

5.

Îmi privesc

urmele 

cuvintelor pe hârtie.

Unele sunt

rotunde că

bilele.

Altele seamănă

cu ascuțitorile

vechi de creioane

sau cu

șepcile pleoștite

ale poștașilor din copilărie..

Dar cele mai multe

nu mai au nicio formă.

 

6.

 

din POEME DE DRAGOSTE

 

Cu vocea ta, deprinsă să alinte,

Tu mă îngâni domol şi îmi murmuri.

În loc de carne, noi avem cuvinte,

Cuvintele se fac pe urmă guri

 

Cu buzele cioplite din rubine

Şi suferind de un cumplit nesaţ,

În timp ce eu întind acum spre tine

Un vers ce se mlădie ca un braţ.

 

Precum doi poli rotind pe-aceeaşi axă,

De acum nu mai există tu şi eu,

Iar vocea ta treptat devine coapsă

Ce freamătă domol sub glasul meu.

 

Şi, ca-ntr-un fel de noapte nupţială, 

În care te-am străpuns şi te-am durut,

Urechea ta e parcă o fecioară 

Care-şi boceşte himenul pierdut.

 

Iar vocea ta atunci devine geamăt,

Iar vocea ta apoi devine tril

Şi ne unim silabele-ntr-un freamăt,

Să zămislim din ele un copil.

 

Distribuie:

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


hymarco
novarealex1.jpg Valeriana

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
Gopo

CITEȘTE ȘI

soundservice SPMT
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public [newsletter_form]
Webhosting Armand Media