TABLETA DE VINERI – Cornel MĂRCULESCU – Inaugurarea bustului în bronz al lui Ienăchiță Văcărescu la 3 0ctombrie 1935

Distribuie:

Ienăchiţă Văcărescu (1740-1797) a fost un  descendent al uneia dintre cele mai vechi şi mai puternice familii boiereşti din Ţara Românească. Dincolo de multele legende legate de înaintașii săi, trebuie amintit bunicul său, Ianache Văcărescu, cumnat şi vistier al lui Constantin Brâncoveanu, care a fost decapitat în 1714 la Constantinopol, odată cu domnitorul. Tatăl, Ştefan Văcărescu, logofăt, vistier şi mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru oraţiile de sărbători pe care le compunea; iar mama, Ecaterina (Catinca) Done, îi era nepoată de soră cronicarului Ion Neculce. Este bine cunoscut faptul că Ienăchiță Văcărescu obţinuse şi copiase prin strădania sa preţioase documente şi că le păstra în „arhiviile” casei de pe Podul Mogoşoaiei. Astfel, „Condica divanului Valahiei” (Condica Văcărescului), o copie de 214 file în chirilică îi este atribuită, tot el fiind și traducătorul semnat al hatişerifului acordat de sultanul Selim al III-lea raialelor româneşti la 1791. Tot el ar fi fost traducătorul hatişerifului „împăratului Hamid”, emis de cancelaria Porţii în timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774), care s-a păstrat într-o broşură nepublicată. Logofeţia de Obiceiuri (protocol) funcţiona deja din martie 1797 sub conducerea lui Isac Ralet, dar hrisovul de înfiinţare întocmit de Ienăchiță Văcărescu este făcut public în 20 iulie 1797, după ce acesta murise pe 12 iulie – un sfârşit suspect, probabil prin otrăvire, datorat uneltirilor lui Alexandru Moruzi, care ameninţase că îl va pune în ştreang ori îl va sugruma chiar cu pletele doamnei.

                       

 

Învăţătura primită de Ienăchiță Văcărescu a fost dintre cele mai alese:  a studiat în casă greaca (dascăl era Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou), latina şi germana (cu Weber); iar, în plus, un hoge l-a iniţiat în limba turcă; de asemenea, se vehiculează că ar fi fost trimis la o şcoală în Veneţia, pentru că ştia foarte bine italiana şi, la îndemnul lui, serdarul Antonie Manuil a tradus, din Geminiano Gaeti, „Il giovine istruito”, scriere care, cu un titlu în greceşte însemnând Triumful credinţei ortodoxe, a apărut în 1791 şi i-a fost dedicată. După moartea tatălui, otrăvit din porunca domnitorului Constantin Cehan Racoviţă, Ienăchiță Văcărescu, care din anul 1760 făcea parte din Divanul domnesc (vel comis, vel căminar), se refugiază la Constantinopol şi aici, cu învăţatul Halii Hamid din secretariatul împărătesc, aprofundează gramatica limbii turce, studiază araba şi persana. Prin tergimanul Porţii, Iacovache Rizu, cu a cărui fiică, Eleniţa, era căsătorit, a intrat în cercul relaţiilor diplomatice. După moartea soției, Eleniţa, se căsătorește cu Elena Caragea, apoi aceasta murind în scurt timp, cu sora ei, Ecaterina, cu care va avea un fiu, Nicolae, și devine ginerele domnitorului Nicolae Caragea, fiind numit de către acesta spătar În 1787, Ienăchiță Văcărescu a tipărit prima gramatică românească, în două ediții, la Râmnic și la Viena, sub titlul „Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești”. 

             

 

Printre creațiile în bronz ale marelui sculptor Vasile Blendea (1895-1987), realizate și amplasate în orașul Târgoviște, se numără câteva busturi ce reprezintă diferite personalități culturale și militare care au legătură cu orașul de sub Chindie. Astfel, amintim aici bustul din bronz al colonelului Dumitru Băltăreț aflat pe monumentul eroilor din Cazarma de la Teiş al Regimentului 22 Infanterie, al lui Vasile Cârlova aflat în fața Centrului de Creație Populară Târgoviste, cunoscut si ca Şcoala  Populară de Artă (clădirea fostei scoli primare nr. 1, cea mai veche din cetatea de scaun a Țării Românești), cel al lui Alexandru Brătescu Voinești,  aflat în curtea Şcolii nr. 2 din Târgoviște, care poartă numele  scriitorului, precum și cel al lui  Ienăchiță Văcărescu (instalat în fața Colegiului Național Ienăchiță Văcărescu). Alături de acestea, artistul Vasile Blendea a realizat între anii 1932-1937, considerată cea mai prolifică perioadă din cariera sa de sculptor, statuia ecvestră a regelui Ferdinand Întregitorul, despre care artistul spunea că: „…întors de pe frontul din Moldova unde fusesem mobilizat în timpul primului război mondial, pe  amurg, aflându-mă la marginea unei păduri,  l-am zărit pe suveranul, care călare si foarte îngândurat, trecea în inspecție în apropierea liniei frontului”, precum și Monumentele din Răzvad intitulate sugestiv „Jertfa” şi „Despărțirea”, împreună cu cele de la Voineşti („Omagiu eroului”), din Ocnița („Paza Țării”), și Valea Lungă – Cricov, realizate de Vasile Blendea sub forma unui ansamblu de 5 lucrări legate între  ele sub forma unei povestiri istorice, cunoscute ca ansamblul de pentalogii monumentale dedicate războiului de reîntregire națională.

       

În timpul celui de-al patrulea mandat de primar al lui Gheorghe Pârvulescu (decembrie 1933-11 ianuarie 1938), printre multele realizări de modernizare ale orașului Târgoviște, și pentru că proiectul de buget al Primăriei pe anul 1935 a permis, au fost turnate în bronz două dintre creațiile artistului Vasile Blendea: statuia lui Vasile Cârlova și bustul lui Ienăchiță Văcărescu. Astfel, la 3 octombrie 1935, a fost dezvelit bustul lui Ienăchiță Văcărescu, în prezența unor notabilități importante naționale și locale ale epocii: scriitoarea Elena Văcărescu, ministrul Educației Naționale, dr. Constantin Angelescu, prefectul județului Dâmbovița, Constantin Dimitriu, directorul liceului, Nicolae Popescu-Nedea, primarul orașului, Gogu Pârvulescu, Constantin Dănescu, Eliza și Ion Lahovari, I. N. Negoescu, I. D. Pietrari, avocata Lizica Popescu, Ștefan C. Ioan, consilierul ministrului învățământului, Dimitrie Popescu, șeful Arhivelor Ministerului de Externe, Elena Popescu Nedea, soția directorului liceului. În același timp, la solemnitatea din 3 octombrie 1935, au mai participat și cadrele didactice ale liceului Ienăchiță Văcărescu, dintre care amintim aici pe: G. Pătru, C. Constantinescu, Ilie Angelescu, Anghel Nicolescu și Victor Brânduș. 

 

   

                     

CORNEL MĂRCULESCU este doctor în istorie și, desigur, absolvent de „Carabellă” târgovișteană

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro