TABLETA DE MARȚI – Puiu JIPA – Carnetul de note din clasa a IV-a

În fața mea este carnetul de note din clasa a IV-a, învelit în hîrtie albastră, decolorată acum și cu o etichetă pe care e scris caligrafic numele meu. Carnetul e plin de note și de medii. N-am fost un elev slab, premiul III în fiecare an de școală primară. Părinții mă voiau de premiul I dar nu am reușit. Notele la purtare, deh! În clasa a IV am avut un 10 la purtare, pe trimestrul I și apoi 8 și 9 pe celelalte două… Ori eu nu eram prea cuminte, ori severitatea era mai mare pe plan școlar. Cine mai știe…

Pe ultima pagină a carnetului de note Doamna Învățătoare, Manu Ludovica pe numele dînsei, scrisese: Ce ai dori să faci după terminarea clasei a VIII-a? Eu am scris: Liceul. Apoi o altă întrebare: Ce meserie ai vrea să ai după ce termini școala? Răspunsul meu: Inventator și cascador.

Uitasem de însemnările astea. Acum îmi dau seama că m-am descurcat bine cu viitorul, pe vremea aceea. Inventez oameni, pe scenă. Inventez și cuvinte, calambururi. Scriu „jipoeme”, altă invenție. Inventez întîmplări, cînd memoria nu mă mai ajută. Uneori ele, întîmplările, ies mai bine decît cele inventate.

Cît despre cascadorie, care nu prea știam eu cu ce se mănîncă pe vremea aia, lucrurile au mers cît se poate de bine. Atunci știam că e ceva de curaj, citisem o carte, printre primele apărute în colecția „Delfinul”, colecție de aventuri, scrisă de un celebru cascador francez al epocii, Gilles Delamare. Cartea se numea, cred, „Meseria mea e riscul”. Pînă ce am ajuns actor, cascadorul din mine salvase vreo două pisici din vîrful unor copaci de unde nu mai puteau coborî, urcasem prin balcoanele blocului pînă la etajul III ca să recuperez cheile unei familii uituce și cu ușă solidă la intrare, intrasem într-o conductă îngustă și murdară ca să salvez un pui de cățel care scheunase toată noaptea încît ajunsesem cunoscut pentru agilitatea mea.

În IATC l-am avut profesor la cascadorie pe Szoby Czech. Asta spune totul. Am fost prima clasă care l-a avut profesor la materia „Lupte scenice”.

Apoi, actor fiind, am cascadorit destule… Am sărit de la vreo 5 metri, cu fața acoperită, pe o saltea obișnuită. Am trecut prin foc și pară, cu fața și mîinile acoperite de cîrpe ude. Am înotat prin ape tulburi și mîloase Am sărit de pe buza unei cascade de vreo 30 de metri înălțime (nu exagerez deloc!). Am făcut rafting cu scufundări. Am ajuns la vîrsta asta.

Marile cascadorii abia acum urmează…

PUIU JIPA este actor la Teatrul Tony Bulandra, regizor și dramaturg; a devenit târgoviștean, de strada Liniștei, cu aerul lui republican de Ploiești…