De peste 20 de ani, în „buricul” orașului meu putrezește o clădire cu o istorie rară, care zace într-o mizerie specifică acestei Cetăți de Scaun ( de azi ), condusă de gospodari de carton, de consilieri de paie, de primari de mucava etc.
Casa Nicolae Brătescu, cunoscută în Târgovişte sub denumirea de „Casa Dâmboviţeană”, a fost un reper în ceea ce înseamnă stilul conacelor boiereşti din secolul al XVIII-lea. Construcţia a fost ridicată de paharnicul Nicolae Brătescu, bunicul scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, şi se află în centrul Târgoviştei, la doi paşi de Turnul Chindiei, de Palatul Prefecturii, de Primăria cu ceas adormit… Restaurantul de altădată „Casa dâmboviţeană” a fost construit pe beciuri din secolul al XVII-lea şi reprezintă stilul casei boiereşti dezvoltată cu două niveluri în stil baroc.
Citim într-un ziar că, prin structură, construcţia se aseamănă mult cu Casa Tălăngescu, făcând parte din aceeaşi categorie valoroasă, atât prin raritate, cât şi prin reuşita arhitecturală, a reşedinţelor boiereşti dezvoltate din secolul al XVIII-lea. „La parter, construcţia are un beci parţial ridicat pe bolţi de zidărie. Sub jumătatea vestică a etajului se află camere cu destinaţie gospodărească. Etajul are planul compus dintr-o sală mediană şi patru camere de dimensiuni mari, dispuse simetric. În partea opusă fostului foişor, accesul se făcea printr-un foişor deschis. Materialul folosit la construcţia clădirii a fost cărămidă subţire. Interiorul casei avea decoraţii în stucatură şi sobe de teracotă. Expresive şi cu o valoare artistică deosebită sunt coşurile de fum ale casei. În prezent, construcţia se află într-o stare avansată de degradare. În 1947, imediat după moartea lui Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, casa a intrat în proprietatea statului şi a ajuns să găzduiască sediul judeţean al Partidului Comunist Român. Clădirea se întinde pe aproape 1.300 de metri pătraţi, cu o suprafaţă utilă de peste 700 de metri şi un teren de 1.800 de metri pătraţi.”
Vechea casă rânjește ca o dihanie ciudată, în mijlocul orașului nostru, cred că și viitorii mei nepoți vor vedea clădirea tot așa, sinistră și învelită în folii jegoase, cu praful guvernărilor de tot felul, care s-au abătut peste umbra Turnului Chindiei. Știu, ni se va povesti despre dreptul sacru de proprietate, despre restituiri morale și altele asemenea. Și? Noi cu ce ne alegem? Cu boala care sapă în obrazul conducătorilor de doi bani, cu pecinginea care mutilează de foarte mulți ani fața inflamată a bietului târg. Credeți că le pasă? Din limuzinele lor de firmă, barosanii pe care-i votăm la fiecare patru ani râd a pagubă și pornesc aerul condiționat. Să nu le înghețe inteligența!
Facebook
WhatsApp
TikTok
Aici au fost interese mari de pe vremea primarului Furcoiu, despre care se spunea la vremea respectiva ca dorea sa faca aici un bloc de locuinte. Incendiul care a distrus parte din imobil se crede ca nu a fost intamplator. Iar actualul proprietar, care inexplicabil, printr-o decizie absolut aberanta a justitiei, detine acest imobil nationalizat in detrimentrul proprietarului de drept, nu face nimic pentru reabilitatea cladirii. Are prea multe proprietati si nu il intereseaza sa salveze aceasta cladire monument. Iar legea, desi permite rezolvarea problemei, nu se aplica. Nu are cine, edilii orasului au alte treburi mult mai importante. Mare pacat pentru valoarea acestei cladiri (chiar si acum, dupa ce mare parte din ea a fost distrusa). Si mare rusine sa se intample asa ceva in zona zero a orasului. Cheltuim miliarde sa face o asa-zisa promovare a turismului. Ca sa ne face de ras, probabil.
Si nu e singurul caz. Ce parere aveti de monumentul Poarta Vanatorilor de langa Biserica Sf. Vineri, care este lasat sa se darame, tot din interese meschine?
Exista o lege 153 / 2011 care obliga primaria sa notifice proprietarii sa -si intretina imobilele care reprezinta pericol public si nu numai. Pentru nerespectarea legii erau prevazute amenzi.Codul fiscal cel nou permite primariei sa mareasca impozitul de 5 ori la cladirile neutilizate/ parasite.Aceste doua instrumente folosite judicios pot reduce numarul de „ruinuri” din Targoviste .Evident cu conditia sa existe si vointa politica in noul consiliu ce urmeaza a fi ales in 2016.In asta care expira nu a existat .Pe de alta parte arhitecta sefa sustine ca nu a avut cu cine sa faca aceasta inventariere a imobilelor parasite. S-a marit organigrama la structura arhitectului sef dar nu mai avem decat jumatate de arhitect sef cealalta jumatate detasandu-se la Consiliul Judetean..Pe noi consilierii municipali nu ne- a intrebat nimeni daca suntem de acord cu aceasta detasare.Probabil ca nu era nevoie.